Cristian Sporiș, AmCham Romania/ Sursa foto: Raiffeisen Bank
România este probabil una dintre cele mai interesante țări din Europa în care un investitor ar putea fi în acest moment, ținând cont de cele peste 80 de miliarde de euro fonduri care vor veni în țara noastră până în 2030 și ținând cont de potențiala aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în 2026, spune Cristian Sporiș, vicepreședinte al Raiffeisen Bank România, responsabil cu Divizia Corporate. Într-un interviu pentru Economedia, el afirmă că România este o țară prea industrializată, având o pondere a industriei în Produsul Intern Brut mult mai mare decât media țărilor din OECD, ceea ce este o caracteristică a țărilor aflate încă în curs de dezvoltare. Sporiș spune că, pentru a ajunge să fie considerată o țară dezvoltată, România trebuie să se bazeze mai mult pe componenta de servicii și trebuie să aibă o contribuție mai mare în zona de creativitate, cercetare și dezvoltare și IT. Reprezentantul Raiffeisen Bank consideră că România este poziționată mai bine în noua economie globală, datorită matematicii învățate în școli datorită căreia „am sărit câțiva pași” și care a dus la un sector IT dezvoltat. El consideră că în sectorul bancar din România mai este loc de consolidare, dar și că ar putea apărea jucători mici nișați. Totodată, el mai spune că după mulți ani de facilități fiscale, „este cazul să mai plătim”.
Cele mai importante declarații:
- În 2023, probabil că a fost o singură bancă sau două pe pierdere. În rest toate băncile au făcut bani.
- Marile trenduri sunt infrastructura și decarbonizarea.
- Firmele care au activat în domeniul commodities au avut un an prost în 2023.
- Agricultura a avut un an dificil în 2023.
- Este o legendă urbană faptul că România nu mai are industrie. România are o pondere a industriei mult mai mare decât media țărilor din OECD. România este prea industrializată.
- Nu trebuie să avem industria, dacă vrem să fim considerați deja o țară dezvoltată sau dacă vrem să ne ducem acolo.
- Trebuie să avem contribuție cât mai multă și mai mare în zona de creativitate, research and development, IT.
- Sunt foarte optimist în ceea ce privește România, suntem poziționați mai bine în noua economie globală decât dacă am fi fost parte dintr-un anumit lanț valoric în care practic eram o verigă. Am sărit câțiva pași, am fost norocoși.
- Dacă IT-ul, care e acum 8% din PIB, va ajunge la 15%, o să începem să arătăm mai mult precum California decât ca Detroit.
- În sectorul bancar încă mai este spațiu de consolidare, dacă e să mă uit în comparație cu alte țări din Europa de aceeași dimensiune ca și România. Probabil o să avem mai puțini jucători și mai mari. Și e posibil să avem și jucători mai mici, dar care să fie nișați.
- Există în continuare piață neexploatată în ceea ce privește sistemul bancar. Avem credite de 25% din PIB. Bulgaria are undeva la 50%. Potențialul de creștere este imens.
- Pentru Raiffeisen nu este exclusă creșterea inorganică (prin achiziția altor bănci, n.r.), dar în momentul de față suntem cu motoarele durate la maxim pentru creșterea organică.
- Ordonanța trenuleț a produs efecte limitate la companii, în special la cele care plătesc taxa de 1% pe cifra de afaceri, dar unele au reușit să o transfere în prețurile către consumatori și partenerii de afaceri.
- Cred că deficitele gemene cumva se vor diminua și cred că nu este un lucru de care să ne îngrijorăm prea tare.
- Dacă vrei să fii undeva acum ca și investitor în Europa, probabil că România este una dintre cele mai interesante țări.
- Va trebui să ajungem toți la concluzia că după câțiva ani de facilități fiscale, la un moment dat e cazul să mai și plătim.
Raiffeisen Bank a încheiat anul 2023 cu active care au depășit pragul de 70 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de anul anterior, iar veniturile totale au înregistrat o creștere cu 16% în 2023 față de 2022, atingând nivelul de 3,7 miliarde lei. Profitul însumează 1,7 miliarde lei (+39%).
Cristian Sporiș susține că aceste cifre au fost rezultatul unor decizii luate în urmă cu câțiva ani de către bancă. „A fost o creștere constantă din 2021-2022-2023. Au fost decizii legate de digitalizare, de a te orienta către anumite industrii cu potențial de creștere. Au fost decizii luate cu privire la pe cine finanțăm. Tocmai de aceea am avut un cost al riscului care n-a fost cost, a fost beneficiu, pentru că am reversat provizioane. În 2023, în loc să avem provizioane constituite pentru potențiale pierderi, am avut reversare de provizionare. Deci, practic, portofoliul în 2023 s-a comportat mai bine decât ne-am fi așteptat noi cu privire la eventuale pierderi sau dificultăți ale unor companii. Bineînțeles, și mediul economic ne-a ajutat foarte mult, pentru că în 2023 România a fost una dintre puținele țări din Europa care a avut creștere economică și asta practic ajută foarte mult la calitatea portofoliilor băncilor”, afirmă el.
Cel mai mare număr de bănci care au făcut profit
Cristian Sporiș afirmă că 2023 este anul cu cel mai mare număr de bănci care au făcut profit, din 2007 sau 2008 până în prezent. „În anii precedenți aveai 10 bănci care făceau profit și altele care făceau pierderi. Dacă ne uităm în 2023, probabil că au fost o singură bancă sau două pe pierdere”, afirmă el.
Motivul pentru această situație este dat de creșterea dobânzilor, datorită inflației. „Cam toate băncile au făcut bani pentru că bilanțurile sunt senzitive la creșterea dobânzilor Este o realitate, într-un mediu inflaționist, cum a fost cazul României și și al Europei, atât în 2023 cât și în 2022, dobânzile au crescut și automat și bilanțurile băncilor produc mai mulți bani din aceste dobânzi. Bilanțul tuturor băncilor din lumea asta este senzitiv la creșterea dobânzilor. Când dobânzile cresc, automat băncile produc mai mulți bani. Când dobânzile scad, atunci automat acel net interest income (venit net din dobânzi, n.r.) este mai mic, la aceleași volume, la aceeași dimensiune de bilanț”, spune Sporiș.
Excesul de lichiditate de pe piața românească vine în principal din investițiile nerezidenților în titluri de stat, pe de o parte și, pe de altă parte, din tot ce a însemnat fondurile europene, Planul Național de Redresare și Reziliență, spune Sporiș. „A fost un influx de capitaluri, care au fost convertite din euro în lei. Fondurile au cumpărat titluri de stat în lei, dar banii au fost puși în piață de către Ministerul de Finanțe ca și cheltuieli pentru salarii, pensii, facturi, ș.a.m.d. și de acolo vine excesul de de lichiditate”, afirmă el.
„Mai este spațiu de consolidare în sectorul bancar”
În ultimii șase, șapte, opt ani de zile au fost făcuți pași concreți în ceea ce privește consolidarea sistemului bancar, afirmă Cristian Sporiș, dar el susține că mai este totuși loc de consolidare.
„Sectorul bancar este un sector foarte reglementat, comparativ cu alte industrii, cu costuri destul de mari în ceea ce privește reglementarea, fie că vorbim de nivelul de capital de care ai nevoie, fie că vorbim de structurile interne de control, și de risc de credit, și de risc de piață și de risc operațional. Băncile sunt niște instituții care, tocmai pentru a ajuta clienții, au digitalizat și au deschis către lume și niște porți care ar putea să fie vulnerabile din punct de vedere al securității cibernetice. Și atunci și acolo trebuie să ai alte garduri ridicate în așa fel încât să protejezi clientul, nu doar banii lui, dar nici să nu fie o victimă a unui atac cibernetic eventual. Și ele sunt chemate să aibă grijă de economiile oamenilor. În afară de asta mai este și partea de know your customer (să-ți cunoști clientul, n.r.), să te asiguri că prin conturile respective nu circulă tot felul de bani. Mai este și partea de evaziune fiscală. Și acest business devine extrem de scump având toate aceste lucruri adăugate. Or pentru o bancă mică este destul de greu să ai un model de business prin care să fii profitabil, asigurându-te că îndeplinești toate criteriile cerute de către reglementator. Așa că sistemul bancar românesc trebuia să se consolideze, s-a consolidat. Dar părerea mea personală este că încă mai este spațiu de consolidare, dacă e să mă uit în comparație cu alte țări din Europa de aceeași dimensiune ca și România”, susține reprezentantul Raiffeisen Bank.
Pe de altă parte, el crede că există în continuare piață neexploatată în ceea ce privește sistemul bancar sau economia României, așa că este posibil să apară jucători mici și nișați. „Nu putem vorbi de un sistem bancar foarte dezvoltat atunci când avem credite de 25% din PIB. Suntem pe ultimul loc. Bulgaria, dacă nu mă înșel, are undeva la 50%, ca să dau un exemplu. Deci este clar că potențialul de creștere este imens. Este clar că probabil o să avem mai puțini jucători și mai mari. Și e posibil ca la un moment dat, să avem și jucători mai mici, dar care să fie nișați, adică să nu fie neapărat bănci universale care să ofere întreaga paletă de servicii și produse și de investiții, și de economisire, și de creditare, ș.a.m.d. Să ai jucători nișați, care se adresează unui segment clar, precum liberi profesioniști sau micro sau doar persoane fizice. Sau să fie nișați pe un anumit segment sau pe un anumit produs, să aibă două sau trei produse pe care le fac extraordinar de bine. Dacă vor vrea să se extindă, le va fi foarte greu, pentru că vin alte nevoi, costuri pentru a putea livra acele produse sau a satisfice acele nevoi”, mai declară el.
Raiffeisen nu exclude achiziții, dar se axează pe creștere organică
Cristian Sporiș menționează că planul principal al Raiffeisen Bank este de creștere organică. „În principiu, tot timpul când te uiți să cumperi ceva, te gândești că perioada în care intri într-o achiziție și până când faci achiziția și apoi integrarea și după aia merger-ul (fuziunea, n.r.) dintre cele două entități poate să dureze oriunde între 18 și 24 de luni, poate chiar și mai mult. Și te gândești cât ai putea să achiziționezi ca cotă de piață în aceeași perioadă de unul singur. Și atunci, de fapt, trade-off-ul (compromisul, n.r.) aici este. Acum, dacă apare ceva care este extraordinar de interesant și ca poziționare, care să fie complementar cu noi – pentru că nu are sens să luăm ceva care are exact aceeași structură ca și noi –, da, ne uităm cu atenție și cu siguranță este o alternativă. Deci nu este exclusă creșterea inorganică. Dar în momentul de față suntem cu motoarele durate la maxim pentru creșterea organică”, spune Sporiș.
Investitorii, atrași de creșterea economică, convergența reală și potențialul de a atrage fonduri europene considerabile
Cristian Sporiș afirmă că sunt mai multe motive pentru care România a avut un influx mare de capitaluri (investiții de portofolii) în perioada recentă.
O dată, pentru că are o primă de risc mai mare decât Cehia sau Polonia, dar pe de altă parte datorită previziunilor privind evoluția economică pentru anii care urmează, spune el.
„Ca investitor, atunci când vii, de obicei cumperi titluri de stat pe cinci, șapte, zece ani de zile. Deci pe tine te interesează să vezi cam cum vor arăta lucrurile peste 5 ani de zile, nu cum arată lucrurile în următorul an”, afirmă el.
Totodată, motive sunt și creșterea economică, dar și convergența reală și stimulul investițional foarte mare care vine pe fonduri europene. „Practic, ca investitor, realizezi faptul că economia va avea stimuli investiționali constanți în exercițiul financiar 2021-2027 care vor ajuta la creșterea economică. Iar având în vedere că pentru exercițiu financiar precedent 2014-2020 România a reușit să atragă undeva la 95-96% din fonduri, a și demonstrat, spre deosebire de celălalt exercițiu, 2007-2014, că suntem în măsură acum să atragem fonduri europene, că am o învățat cum s-o facem. Și atunci, în momentul în care ai la dispoziție peste 80 de miliarde de euro fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este clar că acești bani vor intra în țară până la sfârșitul lui 2030”, spune Sporiș.
2023, an dificil pentru mărfuri ușoare, agricultură, industrie manufacturieră
Potrivit lui Cristian Sporiș, anul 2022 a fost un an foarte bun, chiar extraordinar, pentru toate industriile legate de commodities (mărfuri, precum fier, oțel, cereale etc.), pentru că toate prețurile au fost pe un trend ascendent de când a început războiul.
În schimb, în 2023, aceste prețuri au început să scadă și orice firmă din acest domeniu a fost afectată. „Acesta este un business în care trebuie să stochezi, pentru că nu poți să livrezi imediat cum ai o comandă de la un clienț. De exemplu oțelul se cumpără din Turcia sau din China. În agricultură ai câteva luni fără producție agricolă. Și ai cumpărat în 2022 un stoc la un preț de 100 euro tona, iar în 2023 a scăzut prețul pieței, a ajuns la 60 euro…. Inclusiv prețul la lemn a scăzut în 2023 față de 2022. Aceste firme n-au dus-o foarte bine pentru că aveau stocuri și automat stocurile s-au depreciat ca preț și automat profitabilitatea lor a scăzut sau chiar a intrat pe negativ”, afirmă Sporiș.
Totodată, pe partea de industrie, România a avut de suferit ca urmare a problemelor din Germania. „Germania este motorul Europei în ceea ce privește producția industrială. Dacă ne uităm la schimburile bilaterale, noi exportăm și importăm cel mai mult cu Germania, după care urmează Italia și Franța. În momentul în care economia manufacturieră a Germaniei a dat semne de oboseală și a scăzut anul trecu. automat pe lanț se duce către toți furnizorii. Automat și industria manufacturieră din România a avut de suferit, fie că vorbim de zona de motoare electrice, fie că vorbim de automotive, piese de schimb, ș.a.m.d. Deci toată partea asta a a fost într-un declin comparativ cu 2022”, spune Sporiș.
Și agricultura a avut un an dificil, pe de o parte datorită secetei care a dus la producții la hectar mai mici, dar și datorită prețurilor foarte mici ale cerealelor, ca urmare a unei supraproducții în anumite regiuni ale lumii. „Prețul cerealelor este un preț mondial, nu este doar în bazinul Mării Negre. Am auzit povești că au scăzut prețurile la cereale datorită faptului că a fost supraproducție a cerealelor din Ucraina. Nu este adevărat. Prețurile soft commodities (mărfuri ușoare, n.r.), cum sunt cerealele, sunt prețuri mondiale. Iar anul trecut a fost un an extraordinar de bun în Africa, America de Sud, care au avut producții incredibil de mari. Practic, a fost supraproducție în emisfera sudică. La noi, din păcate, așa cum spuneam, seceta a făcut ca producția să nu fie foarte bună. Iar asta în condițiile în care atunci când ai făcut însămânțarea, ai folosit sămânță scumpă pentru că erau prețurile sus și ai folosit îngrășăminte și erbicide tot cu prețuri elevate”, spune reprezentantul băncii.
„România e prea industrializată”
Cristian Sporiș afirmă că afirmația potrivit căreia România nu mai are industrie este „o legendă urbană”. Conform lui, comparativ cu țările europene, singura țară care are un procent din Produsul Intern Brut provenit din industrie mai mare decât România este Cehia. De asemenea, România are o pondere a industriei mult mai mare decât media țărilor din OECD și o componentă mult mai mică în partea de servicii. La fel, țara noastră are o componentă mult mai mare față de alte țări din OECD pe zona de agricultură, afirmă el, motiv pentru care ponderea ar trebui să se ducă mai degrabă spre media țărilor europene.
„Aș zice că România e prea industrializată. De ce aș spune asta? Pentru că noua economie este foarte mult bazată pe partea de servicii, care sunt foarte importante și asta face diferența între o țară în curs de dezvoltare și o țară dezvoltată. Când vorbim de convergență, nu ne uităm doar la venitul sau PIB-ul pe capita sau salariul mediu la nivel de individual din salariu mediu din Europa. Ne uităm la toate industriile. De aceea spun că din punctul meu de vedere e o legendă urbană. Prezența combinatelor îți dă nivelul de dezvoltare, îți arată unde te poziționezi ca țară pe scara de valoare. Vrei să fii în zona de „low value products” (produse cu valoare adăugată, n.r.), unde sunt combinatele? Sau vrei să fii în zona de „high value added products” (produse cu înaltă valoare adăugată, n.r.), unde ai nevoie de cercetare și dezvoltare, iar aici vorbim despre IT, sănătate, telecomunicații, unde ai o contribuție mare. Putem să stăm în zona industrială, dar atunci vorbim de cum era pe vremuri lohn-ul (realizarea în România a manoperei pentru o companie din afara României, activitate cu valoare adăugată scăzută, n.r.). Deci poți să ai marochinărie, pielărie, textile, dar atunci vorbim de Bangladesh. Următorul nivel este siderugia, dar acolo ai o amprentă de dioxid de carbon imensă și oameni plătiți prost, pentru că ai nevoie de mână de lucru, mâini efective, nu de creier. Următorul nivel este automotive. Dacă te duci în orice fabrică mare de automotive, fie de piese, fie chiar de asamblare, o să observi că acolo sunt roboți și de fapt este o linie tehnologică în care faci lucruri repetitive, nu folosești foarte mult creierul. Nu trebuie să avem industria, dacă vrem să fim considerați deja o țară dezvoltată sau dacă vrem să ne ducem acolo. De asta noi oarecum cred că e mai bine să ne uităm spre alte zone cu valoare adăugată mai mare. Trebuie să avem contribuție cât mai multă și trebuie să avem contribuție mai mare în zona de creativitate, cercetare și dezvoltare, IT”, declară Cristian Sporiș.
El afirmă că este un lucru foarte bun dacă industria din România va scădea ca pondere din PIB pe termen lung, în loc să crească, iar în loc de acele combinate să avem un coeficient de inteligență mai mare și să avem oameni care să facă dezvoltare de aplicații, să fie data analyst, să se uite prin date.
„România a sărit câțiva pași”
Reprezentantul băncii afirmă că România a sărit câțiva pași, datorită faptului că în școli s-a studiat multă matematică, iar acest lucru a rezultat într-o dezvoltare a sectorului IT.
„Mă uit la alte țări ale Uniunii Europene care sunt foarte bazate pe industrie, inclusiv Germania. Ei trec în acest moment printr-un proces de transformare pentru că anterior s-au bazat foarte mult pe resursă ieftină. Acum nu mai există resursa ieftină. Cel mai mare combinat era BASF, care lua gazul ieftin și îl transforma în îngrășământ. Acum nu mai există gaz ieftin, așa că Germania trebuie să ducă pe cealaltă scară valorică care înseamnă IT, telecomunicații, research and development”, spune Sporiș.
Potrivit lui, din acest punct de vedere, România a avut mare noroc. „Nu cred că a fost neapărat o strategie. Dar suntem poziționați mai bine în noua economie globală decât dacă am fi fost parte dintr-un anumit lanț valoric în care practic eram o verigă, iar produsul finit ar fi fost în altă țară, după care ni s-ar fi vândut nouă sau în alte părți. Eu, personal, sunt foarte optimist în ceea ce privește România. Nu știu dacă a fost o strategie sau așa s-au întâmplat lucrurile sau se datorează faptului că în liceu și în școala generală s-a învățat multă matematică. Sunt oameni care au învățat multă matematică și așa s-au așezat lucrurile. Deci, cumva am sărit câțiva pași, am fost norocoși, dar mă bucur unde ne aflăm. Iar dacă IT-ul, de exemplu, care e 8% acum din PIB, va ajunge la 15%, o să începem să arătăm mai mult precum California decât ca Detroit”, susține el.
Sectoare cu potențial
Cristian Sporiș afirmă, că banca se uită la două macro-trenduri. Unul este cel legat de infrastructură, iar al doilea este legat de decarbonizare, iar ambele se regăsesc în PNRR și sunt finanțate și de alte tipuri de fonduri europene.
Potrivit lui, sunt și sectoare care nu au în viitor în dezvoltarea economică, pentru că a venit digitalizarea, pentru că vine schimbarea anumitor industrii, pentru că vine decarbonizarea. „De exemplu, sectorul energetic o să crească, dar dacă ai un producător pe cărbune, nu are nicio șansă, cumva el va continua să se ducă în jos. Aud foarte mult în România – și nu numai în România, în toată Europa – discuții că finanțatorii nu finanțează un anumit sector. Păi dacă este un sector care e pe moarte, de ce să arunci bani buni după bani răi? Nu o să faci nimic altceva decât să-l mai ții pe perfuzii încă o perioadă de timp, adică un an, doi, trei, dar oricum va muri. Economia evoluează și sunt industrii care merg mai departe, altele care nu mai merg”, spune Sporiș.
Reprezentantul băncii susține că nevoia de decarbonizare în toată Europa, nu doar în România, este imensă. „Nevoia de investiții pentru a înlocui tehnologiile existente pe tehnologii cu consum mai mic de energie, producția de energie să se mute de pe combustibili fosil pe combustibili regenerabili sau energie regenerabilă, tot acest trend presupune investiții masive. Ceea ce este important este ca atunci când implementăm noua tehnologie să fim conștienți că presupune investiții mari și infrastructura existentă, care este pe un model vechi, va trebui reînnoită, așa cum este la Sistemul Energetic Național”, afirmă el.
O situație similară este în automotive. „Dacă noi presupunem că în câțiva ani o să avem o pondere mai mare a mașinilor electrice, automat va trebui să avem rețele de încărcare, pentru că degeaba avem automobile electrice, dacă nu avem cum să le încărcăm ca să mergem până la Iași. Deci automat tot sistemul care există în momentul de față cu benzinării va trebui să se reinventeze și să aibă și stații rapide de încărcare. Dar, pentru a avea stații rapide de încărcare, care bagă 50 de kilowați pe oră sau 100 de kilowați pe oră, trebuie să ai putere. Și atunci îți trebuie rețea, tensiune medie, transformator. Mediu privat va fi cel care va face această transformare. N-o să o facă niciodată mediu public. Dar mediul public, ce poate să facă, este să prioritizeze investițiile respective ale mediului privat prin subvenții sau ajutoare. Dacă ei consideră că este important pentru următorul deceniu ca în România să avem 50% din mașini electrice, va trebui să vină și să facă acele ajutoare de stat sau subvenții sau dobânzi reduse pe care le fac prin intermediul băncilor sau programe de garanții pe care le fac prin intermediul băncilor, astfel încât să accelereze transformarea respectivă”, afirmă Sporiș.
Efectele modificărilor fiscale
Pe segmentul de creditare corporate a băncii, ordonanța trenuleț a produs anumite efecte, dar oarecum limitate, în special la companiile mari, ca cele care trebuie să plătească o taxă de 1% din cifra de afaceri, spune Sporiș. „Dar depinde de la companie la companie. Au fost companii care au reușit să transfere în prețuri această creștere de 1%. Au fost companii care nu au reușit să transfere acest 1% în prețurile către consumatorul final sau către partenerul de afaceri. Dar nu aș zice că a fost un impact foarte mare. Aș zice că a fost un impact, dar care nu a creat probleme masive”, afirmă el.
„Probabil că România este una dintre cele mai interesante țări în care să fii ca și investitor”
Cristian Sporiș spune că este convins că, atât anul acesta, cât și anii viitori, România va fi pe podium în Europa în ceea ce privește creșterea economică: „Când spun lucrul acesta, mă bazez pe ce spuneam privind stimulul investițional venit din fonduri europene și PNRR”.
El mai afirmă că, dacă România reușește să adere și la OECD în 2026, atunci va fi un „boost” (avânt, n.r.) și mai mare.
„Iar dacă vrei să fii undeva acum ca și investitor în Europa, probabil că România este una dintre cele mai interesante țări în care să fii ca și investitor”, declară Sporiș.
El consideră că deficitele gemene se vor diminua și crede că nu este un lucru de care să ne îngrijorăm prea tare. „Cumva, existând un astfel de influx investițional, ai un deficit de cont curent care se finanțează în întregime din investiții directe (FDI-uri) și ai un deficit bugetar care, până la urmă, printr-o administrare mai bună a banilor publici, printr-o digitalizare a ANAF-ului, printr-o colectare mai bună și prin conștiința comună că toată lumea trebuie să-și plătească taxele… Cred că nu e atât de mare deficit bugetar. Dar va trebui să ajungem toți la concluzia că după câțiva ani, mulți, de facilități fiscale, la un moment dat e cazul să mai și plătim”, conchide Sporiș.
Cine este Cristian Sporiș
Cristian Sporiș este vicepreședinte al Raiffeisen Bank în România, responsabil de supravegherea activității de creditare corporate a băncii.
Cristian Sporiș este absolvent al Academiei de Studii Economice, cu o diplomă în Bănci și Burse de Valori. Și-a început cariera în cadrul Departamentului de Trezorerie al Băncii Naționale a Greciei și, începând cu 2002, s-a alăturat Raiffeisen Bank, imediat după ce banca a preluat Banca Agricola.
A deținut diverse funcții-cheie în cadrul diviziei de trezorerie și piețe de capital, până la cea de director executiv.
Această calitate a favorizat, de asemenea, numirea sa ca secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, responsabil cu datoria publică și ajutoarele de stat în 2012. După șase luni, s-a întors la Raiffeisen Bank în calitate de vicepreședinte, când a devenit vicepreședinte responsabil de divizia corporate a băncii.
Cristian Sporiş este și preşedintele AmCham, camera de comerţ americană în România, începând cu martie 2023.