Foto: USAMV
România a revenit în anul 2021 pe ultima poziție în clasamentul DESI, indicele care măsoară nivelul digitalizării. În acest context, statul român ar trebui să pornească motoarele digitalizării, însă una din principalele provocări în acest sens pare că o reprezintă și funcționarii publici, care sunt reticenți și rezistenți la noile tehnologii, de multe ori răspunsul lor la ideea digitalizării fiind „sunt ok cu pixul și cu hârtia”, a declarat Edward Crețescu, manager general Regista, într-un interviu pentru Economedia.
Regista este o soluție pentru digitalizarea instituțiilor publice și private din România, având în portofoliu peste 1.000 de astfel de entității, în mare parte primării.
„Atunci când construiești o platformă pentru instituțiile publice trebuie să ai în vedere că trebuie să te bazezi pe codul administrativ, pe legile naționale, să construiești un produs care să fie în primul rând bazat pe lege, lucru care complică dezvoltarea unei platforme. Astfel că, de cele mai multe ori ne lovim de reticența și rezistență din partea funcționarilor publici. Dacă ești funcțional într-o instituție publică, dintr-o dată vine noua platformă, trebuie să începi să o folosești de mâine. Nu e ușor, pentru că la fel cum e și în întreaga societate, unii oameni au competențele tehnologice, alții mai puțini. Și există această rezistență și reticență de a utiliza platforme de digitalizare, care a îngreunat procesul”, spune Edward Crețescu, manager general Regista.
Acesta spune că, după ce procesul este explicat și li se arată cum funcționează platforma, angajații de la stat sunt ceva mai deschiși și încântați spre a folosi măsuri digitale. Totuși, Edward Crețescu spune că „de multe ori primul răspunsul al funcționarilor publici la ideea digitalizării este sunt ok cu pixul și cu hârtia. De ce trebuie să fac asta, nu merge”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Atunci când, de exemplu, se schimbă legislația, noi suntem obligați să modificăm platforma bazată pe codul administrativ, bazată pe noile hotărâri de guvern. Este iar un proces continuu de adaptare. Uneori poate să creeze un pic de confuzie”, spune reprezentantul companiei, care mai precizează totuși că „în ultimul timp această gândire a funcționarilor publici s-a mai schimbat, dar în continuare există această rezistență și reticenţă”.
Vor avea românii o țară ca afară în privința digitalizării? Schimbarea se va vedea în următorii 3-5 ani
Reprezentantul Regista spune că, în următorii trei-cinci ani, românii vor avea o interacțiune mai ușoară cu statul, pe modelul din Estonia.
„În primul rând, știu că noi ne dorim foarte mult o țară ca afară. Dacă ne uităm și la ceilalți colegi din Uniunea Europeană, sunt țări care nu au executat cel mai bine această digitalizare. Germania, de exemplu, este un exemplu negativ de digitalizare a administrației publice, cât și a serviciilor tehnologice disponibile în țară. Știu că ne dorim să ajungem la modelul Estoniei, să avem o interacțiune foarte ușoară cu statul și cred că acest lucru se va întâmpla în următorii trei-cinci ani”, spune reprezentantul Regista.
Acesta spune că, în ultimii 3 ani, a existat o creștere a digitalizării în administrația publică pentru că s-au investit foarte mulți bani. „De când a început pandemia s-a investit foarte mult în această digitalizare și acum începem să vedem rezultatul. Ceea ce ne interesează cel mai mult este ca acest efort să continue, având în vedere că în România suntem pe ultimul loc în indexul DESI, ceea ce este foarte problematic și nu ține neapărat de lipsa de acces sau lipsă de acces la internet sau la tehnologie”.
Printre motivele digitalizării se numără, în primul rând, pandemia, care a forțat mult adoptarea unor noi măsuri digitale, cât și un influx de investiții în acest domeniu, care a pornit motoarele digitalizării, spune Edward Crețescu. De asemenea, la motivele enumerate mai sus se adaugă și presiunea din partea societății civile. Oamenii nu vor să mai stea la coadă și cer în mod repetat către autoritățile locale măsuri de digitalizare.
Acesta spune că este greu de spus exact în cât timp când o să avem în România 100% digitalizare fiind o țară cu o populație mai mare ca a Estoniei, de exemplu, dar și din cauza aspectului cultural: nu toți cetățenii au competențe digitale.
„Nu o să putem să ajungem la 100% digitalizare pentru că vor fi în continuare cetățenii care vor dori, bineînțeles, să utilizeze serviciile existente deoarece unii dintre ei preferă interacțiunea socială”.
Instituțiile mici s-au digitalizat mai mult față de cele guvernamentale: Hidroelectrica, un exemplu de bună practică
Reprezentantul Regista spune că este mai ușor ca o instituție mică să se digitalizeze față de una guvernamentală având în vedere că sunt mai puțini angajați. Acesta precizează că mai există însă și excepții privind ministerele care încearcă să-și dezvolte procesul de digitalizare complet.
În ceea ce privește cele mai digitalizate domenii ale statului, printre exemplele pozitive se numără administrația locală, unitățile de învățământ: școli, universități, chiar și grădinițe.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple de digitalizare este Hidroelectrica, care și-a lansat în acest an propria aplicație. Deși sistemul nu este unul perfect, spune Edward Crețescu, este un început bun.
„Se dorește foarte mult acum utilizarea unui catalog electronic în mare parte pentru părinți și pentru elevi. Deci există acest imbold de a utiliza servicii digitale pentru a ajuta părinții, elevii și profesorii. Mai există alte instituții publice care s-au digitalizat, cum ar fi în instituții culturale, de exemplu teatre. Mai sunt și instituții guvernamentale naționale, cum este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)”, transmite Edward Crețescu.
Acesta este de părere că, odată cu PNRR-ul, sunt foarte multe licitații care se fac inclusiv pentru instituțiile foarte mari și acolo sunt proiecte foarte complexe care durează ani.
Reprezentantul Regista spune că există însă și un risc: „Vedem foarte multe proiecte de digitalizare cu bani europeni care vor fi făcute greșit și ne temem că în următori 3 ani, pentru că PNRR o să dureze până în 2027, să vedem că digitalizarea nu a fost făcută eficient. Este un semnal de alarmă pe care noi îl tragem”.
„Este destul de greu de evitat acest lucru pentru că România este o țară mare. Se poate face o selecție mai bună a furnizorilor și proiectelor și de ținut cont de proiectele din trecut care au fost de succes și pot fi replicate. Se va vedea destul de clar începând cu anul anul viitor proiecte care nu vor avea efect efectul scontat. Văzând zeci de proiecte, aproape sute, nu suntem foarte convinși că o să aibă impactul pe care noi ni-l doream. Va exista un impact, dar în loc să fie un impact major în care România să se ridice de ultimul loc în DESI și să ajungă măcar pe locurile mai fruntașe, va fi unul diferit”, precizează acesta.
El precizează că instituțiile locale primesc un buget mai mare de digitalizare decât este nevoie, iar instituțiilor mai mari nu le va ajunge bugetul pentru toate proiectele. Reprezentantul Regista spune că, fără un aport de la Guvern sau de la alte fonduri naționale sau structurale, este greu să realizezi proiectele cu mare impact din fonduri europene.