România poate ținti intrarea în zona euro abia la orizontul anilor 2028-2029, după o ședere de cel puțin doi ani în Mecanismul Cursurilor de Schimb, arată un raport publicat de Banca Națională a României (BNR). Deși premierul spunea recent că este greu să vorbești de aderarea la euro în plină criză, Croația și Bulgaria faci pași importanți în acest sens, deși sunt de asemenea afectate.
BNR afirmă că proiecțiile pe termen mediu arată că este improbabil ca România să se încadreze până în 2022 în criteriile de convergență necesare pentru aderarea la zona euro.
Mai precis, deficitul bugetar va descrește sub limita de 3% prevăzută de regulile UE abia în anul 2024, când va ajunge la 2,9% din Produsul Intern Brut. De asemenea, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale brute este estimată a se stabiliza, în orizontul 2023-2024, potrivit Strategiei Financiar-Bugetar, în proximitatea inferioară a pragului de alertă de 55 la sută.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Primul indicator pentru care este prevăzută revenirea la un nivel compatibil cu valoarea de referință este inflația, în 2023.
Așadar, „la orizontul anilor 2028-2029 se poate ținti intrarea în zona euro (după o ședere de cel puțin doi ani în MCS)”, arată BNR.
Recent, premierul Florin Cîțu afirma că vede posibilă intrarea în antecamera zonei euro în 2024 – 2025, iar adoptarea monedei europene să aibă loc în 2027 sau 2028.
„Parcursul pentru euro a fost puțin întârziat de criza din 2020. Vom face totul și este nevoie de convergență reală. Vom recupera în perioada 2021 – 2024, dar trebuie să fim constiență că aderarea la zona euro va fi după 2024. Obiectivul de aderare este și o obligație a României prin tratatul pe care l-am semnat. E greu să discuți de aderare la zona euro în plină criză economică. Nu numai aderarea este obiectivul principal, pentru mine contează ce înseamnă să aderi la zona euro. Înseamnă reformarea acestei economii, să o faci performantă în zona euro, acolo unde competiția este foarte dură. Asta este foarte important”, a spus Florin Cîțu, la Digi24.
Între timp, în Programul de Convergență pentru perioada 2021-2024, obținut în exclusivitate de Economedia, statul nu își mai asumă niciun termen de aderare, ci mizează doar pe combaterea efectelor pandemiei.
„România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, în continuare eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei”, se arată în document.
Ce fac vecinii
Croația și Bulgaria, state membre ce au intrat în Mecanismul Cursurilor de Schimb (MCS2) și Uniunea Bancară în anul 2020, reafirmă obiectivele de adoptarea a monedei unice europene, la 1 ianuarie 2023 și respectiv orizontul anului 2024. Mesajele autorităților din Cehia, Polonia și Ungaria vizează cu preponderență măsurile de reziliență și redresare ca urmare a pandemiei, parcursul care adoptarea euro nefiind deocamdată considerat prioritar.
Croația
La finele lunii decembrie 2020 guvernul croat a aprobat Planul național de trecere la euro, document ce detaliază măsurile legislative, administrative, logistice și de comunicare definite prin strategia de adoptare a euro. Documentul, care a fost în consultare publică timp de două luni, evidențiază principiile fundamentale pentru trecerea la moneda unică europeană, subliniind importanța protecției consumatorilor în contextul în care sondajele de opinie relevă temerile sporite ale populației în ceea ce privește majorarea prețurilor în condițiile adoptării euro. Planul prevede preschimbarea fără costuri a monedei croate (kuna) în euro la o rată fixă de conversie, obligativitatea afișării duale a prețurilor pentru o perioadă de până 12 luni începând cu 30 de zile de la aprobarea de către Consiliul European a adoptării monedei unice de către Croația, precum și un mecanism de prevenirea a abuzurilor în calcularea noilor prețuri.
Autoritățile au decis totodată înființarea unui Comitet de Coordonare a Implementării Planului Național de trecere la euro, entitate condusă de un consilier al primului ministru și doi reprezentanți din partea ministerului de finanțe și băncii centrale, precum și a șase comitete specializate pe domenii de impact, și anume: legislativ, administrație guvernamentală, sistem financiar, economie și protecția consumatorului, preschimbarea numerarului și comunicare. Aceste comitete elaborează planuri de acțiune pentru domeniile respective, acestea urmând a fi aprobate la o reuniune a Comitetului pentru Adoptarea Euro în prima parte a anului 2021.
Potrivit oficialilor croați, toate aspectele legate de adoptarea euro – strategia/planul național – vor fi discutate în parlament pentru a spori gradul de cunoaștere și înțelegere de către parlamentari și populație a măsurilor necesare îndeplinirii acestui obiectiv strategic și integrare deplină a Croației în UE. Estimările oficiale indică faptul că parametrii fiscali ai convergenței nominale, puternic afectați de impactul pandemiei, urmează să revină în limitele stabilite prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, autoritățile reafirmând dorința de îndeplinire a angajamentele asumate la intrarea în MCS2 (colectarea, producția și diseminarea datelor statistice, guvernanța sectorului public, cadrul legal privind prevenirea spălarii banilor, ajustarea poverii asupra companiilor).
Bulgaria
Oficialii din Bulgaria, unde în luna aprilie a.c. au loc alegeri generale, au reiterat anul 2024 drept orizont de intrare în eurozonă, menționând faptul că Planul Național de adoptare a euro se află în pregătire concomitent cu îndeplinirea angajamentelor asumate la accedere în MCS2 și Uniunea Bancară, respectiv ajustarea cadrului legal privind insolvența și prevenirea spălarii banilor și îmbunătățirea guvernanței la nivelul companiilor de statat.
Cehia, Ungaria, Polonia
Autoritățile de la Praga au discutat în luna ianuarie 2021 aspectele legate de impactul aderării la Uniunea Bancară Europeană, concluzionând că acestea vor fi reevaluate după anul 2022 când statul membru va deține Președenția rotativă a Uniunii Europene.
Polonia și Ungaria nu consideră adoptarea euro drept o prioritate, ci mai degrabă adresarea efectelor economice severe ale pandemiei.