Economia Ucrainei va scădea cu 45,1% în acest an, estimează Banca Mondială în cel mai recent raport, dar instituția susține că amploarea contracției va depinde de durata și intensitatea războiului.
„Amploarea crizei umanitare declanșate de război este uluitoare. Invazia rusă aduce o lovitură masivă economiei Ucrainei și a provocat daune enorme infrastructurii. Ucraina are nevoie imediat de sprijin financiar masiv, deoarece se luptă să-și mențină economia în funcțiune, iar guvernul se luptă pentru a sprijini cetățenii ucraineni care suferă și se confruntă cu o situație extremă”, a declarat Anna Bjerde, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală.
De asemenea, lovită de sancțiuni fără precedent, economia Rusiei a intrat deja într-o recesiune profundă, producția fiind estimată să se contracte cu 11,2% în 2022, afirmă Banca Mondială.
Instituția arată că piețele emergente și țările în curs de dezvoltare din regiunea Europei și Asia Centrală sunt așteptate să suporte greul efectelor războiului. Astfel, războiul lovește puternic și economiile emergente și în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală, o regiune care se îndrepta deja spre o încetinire economică în acest an din cauza efectelor actuale ale pandemiei. Pe lângă Rusia și Ucraina, se preconizează că Belarus, Republica Kârgâză, Moldova și Tadjikistan vor cădea în recesiune în acest an, în timp ce previziunile de creștere au fost retrogradate în toate economiile din cauza efectelor războiului, a creșterii mai slabe decât se aștepta în zona euro și a șocurilor pe partea de mărfuri, comerț și finanțare.
Rusia și Ucraina reprezintă aproximativ 40% din importurile de grâu din regiune și aproximativ 75% sau mai mult în Asia Centrală și Caucazul de Sud. Rusia este, de asemenea, o destinație majoră de export pentru multe țări, în timp ce remitențele din Rusia sunt aproape de 30% din PIB în unele economii din Asia Centrală (Republica Kârgâză, Tadjikistan).
„Războiul din Ucraina și pandemia au arătat încă o dată că crizele pot provoca daune economice larg răspândite și pot da înapoi ani întregi de câștiguri în materie de venit pe cap de locuitor și de dezvoltare. Guvernele din regiune ar trebui să-și întărească rezervele macroeconomice și credibilitatea politicilor lor pentru a limita riscurile și a face față posibilei fragmentări a canalelor comerciale și de investiții; să-și consolideze rețelele de siguranță socială pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe refugiați; și să nu piardă din atenție îmbunătățirea eficienței energetice pentru a asigura un viitor durabil”, a declarat Asli Demirgüç-Kunt, economist șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.