Sursa foto: Facebook/ FMI
De câțiva ani se vorbește asiduu despre clădirile verzi, în lume, în general, și în Europa în special, iar România era cumva rămasă în urmă. Dar, în ultimii circa doi ani, piața românească începe să recupereze teren, pe toate segmentele pieței imobiliare. Se construiesc clădiri de birouri, mall-uri, proiecte industriale, chiar și proiecte de locuințe atente pe cât se poate la protejarea mediului.
Iar clădirile au un impact semnificativ asupra mediului (40% consum de energie și 36% emisii de CO2) și este de ceva vreme una dintre prioritățile Uniunii Europene, care a emis directive și a propus obiective ambițioase pe următorii ani în această direcție. Cea mai cunoscută dintre ele este directiva 844/2018 ce aduce în discuție clădirile nZEB (nearly Zero Energy Buildings), adică acele clădiri cu consum de energie aproape zero.
Problema e că locuințele din România au probleme moștenite din sărăcie, lipsă de informații sau mentalități rămase în urmă. De exemplu, potrivit Eurostat, 22,4% din populația României încă are toaletă în curte, mult mai mult decât oricare altă țară europeană. Mai mult, în Uniunea Europeană suprafața locuibilă recomandată este de 30 de metri pătrați de persoană. La noi, însă, este redusă la jumătate sau chiar mai mică. Aproape jumătate dintre familiile din România locuiesc într-una sau în cel mult două camere.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dar compania Buildgreen din România spune că „dacă ne raportăm strict la clădirile certificate conform standardelor de dezvoltare sustenabilă impuse de metodologii internaționale cum ar fi BREEAM sau LEED, numărul clădirilor “verzi” a crescut în mod accelerat în ultimii 2 ani. La finalul anului 2020, România numără peste 320 proiecte certificate conform normelor BREEAM și LEED, cele mai recunoscute norme privind dezvoltarea sustenabilă la nivel global.
„Acest trend a început să se resimtă și în piață rezidențială, astfel încât există deja ansambluri rezidențiale certificate că fiind verzi, ori aflate în curs de certificare. Primul proiect care a spart gheață este Luxuria Domenii Residence, dezvoltat de Impact în București, care a obținut certificatul BREEAM Excellent, cu un punctaj foarte ridicat. În acest moment există alte proiecte rezidențiale aflate în curs de certificare – din informațiile noastre, peste 3.000 locuințe verzi (apartamente și case) urmează a fi certificate în următorul an”, spune Răzvan Nica managing director al Buildgreen pentru Economedia.
Dar, această tendință există deja de câteva decenii. Metodologia BREEAM a fost înființată în UK în 1990, iar certificarea LEED a apărut în SUA câțiva ani mai târziu, în 1998.
„La nivel global și, în special, în UE, ultimii ani au accelerat crearea și implementarea unor norme de eficientă energetică și reducere a emisiilor de CO2 în toate sectoarele de activitate, că răspuns la schimbările climatice. Generând peste 40% din consumul total de energie și emisii de dioxid de carbon, clădirile reprezintă un capitol prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene – definitivat și lansat în mod oficial în acest an sub formă Pactului verde European (Green Deal). Marii dezvoltatori imobiliari s-au aliniat deja la obiectivele setate de Comisia Europeană și cu siguranță toate proiectele de construcții se vor alinia la aceste norme”, continuă Răzvan Nica.
Mai mult decât atât, renovarea clădirilor existente reprezintă o prioritate în acest plan, sub formă proiectului „Renovation Wave”, axat pe reducerea amprentei de carbon și creșterea eficienței energetice a clădirilor existente. Vorbim așadar de peste 90% din toate clădirile existente în acest moment la nivel European.
„Având în vedere că obiectivele Green Deal vizează neutralizarea emisiilor de CO2 până în anul 2050, cu siguranță vom vedea o înverzire a fondului locativ în următoarele decenii”, susține Nica.
Ce se câștigă în cazul unei case verzi?
În primul rând, una dintre întrebările cel mai des întâlnite se referă la costuri. Exprimarea în cifre sau o valoare medie a reducerii costurilor operaționale ori a consumului de energie sau apă în urmă dezvoltării sustenabile. Procentele variază foarte mult de la clădire la clădire, așadar cifrele ar fi irelevante.
Întrebarea mai importantă este „Cum putem noi eficientiza la maxim costurile, consumul de apă sau energie și, mai ales, emisiile de CO2?” Soluțiile smart și eficiente sunt cheia către un procent cât mai ridicat.
În al doilea rând, numeroase studii au demonstrat deja că atributele de dezvoltare sustenabilă, atât la nivelul construcției, cât și a mediului ambiant, îmbunătățesc sănătatea și bunăstarea utilizatorilor clădirii.
În cele din urmă, la nivel detaliat, vorbim despre eficientizare și îmbunătățire în tot ceea ce privește calitatea aerului, consumul de apă și electricitate, ventilația și iluminatul natural, materialele și gestionarea deșeurilor.
Câteva cifre
- Calitatea aerului: clădirile și construcțiile reprezintă mai mult de 40% din emisiile de CO2 legate de energie în întreaga Europă.
- Utilizarea apei: Doar pentru a da o dimensiune aproximativă, într-o țară dezvoltată, ocupanții clădirilor folosesc peste 10% din apă totală consumată pe zi la nivel național. Din acest total, un sfert este folosit de ocupanții clădirilor comerciale și restul de 3/4 de către proprietari.
- Mediu interior și exterior: poluanți (surse de ardere, materiale de construcții, mobilier, curățare și întreținere, sisteme de încălzire și răcire centrală, umidificator, pesticide, poluarea aerului).
- Lumina zilei, ventilația și peisajele naturale din clădirile verzi sporesc productivitatea, sănătatea și bunăstarea lucrătorilor
- Materiale și deșeuri: Sursele fluxului de deșeuri legate de clădiri includ demolarea (48% din fluxul de deșeuri pe an), renovarea (44%) și construcția nouă (8%).
Sursă: BuildGreen 2010-2020 Raport de dezvoltare durabilă
„Din punctul de vedere al zonei, preponderent Capitala și comunele limitrofe au inițiat acest proces, ce ulterior a fost preluat și de alte orașe cum ar fi într-o ordine aleratoare – Cluj, Iași, Timișoara, Brașov. În principal aceste inițiative au venit din mediul privat că răspuns la o cerere venită pe baza conștientizării beneficiilor. Odată cu aducerea acestei teme în prim plan la nivelul Uniunii Europene au apărut inițiative și în domeniul public, autoritățile din mai multe orașe susținând astfel de inițiative – Piatră Neamț, Cluj, Primăria Sector 6 din București, și altele”, conchide Răzvan Nica.