Italia nu va atinge ținta de deficit de 3% a UE până cel puțin în 2026/ Anul trecut, deficitul a urcat până la 7,2% din PIB din cauza unei scutiri de taxe pentru renovarea locuințelor

Italia va avea nevoie de cel puțin până în 2026 pentru a-și reduce deficitul bugetar sub limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, ceea ce ar putea atrage o examinare extinsă din partea organismelor de supraveghere fiscală ale blocului, scrie Bloomberg.

Cu un deficit de 7,2% din PIB anul trecut, din cauza unei scutiri de taxe pentru renovarea locuințelor, guvernul premierului Giorgia Meloni va avea nevoie de mai mulți ani pentru a-și readuce finanțele pe o traiectorie sustenabilă, potrivit persoanelor, care au refuzat să fie numite pentru că discuțiile sunt private.

Guvernul urmează să prezinte marți noi obiective și previziuni economice. Ministerul de Finanțe va spune probabil că se așteaptă la o creștere de 1% în acest an, mult peste estimările economiștilor de 0,6%. Cifrele ar putea totuși să se schimbe înainte de anunț.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Această expansiune mai rapidă ar putea contribui la reducerea deficitului la aproximativ 4,4% în acest an și sub 4% anul viitor, potrivit sursei citate. O țintă de 4,3% a fost raportată în cursul zilei de miercuri de ziarul Il Sole 24 Ore.

Ministerul de Finanțe a refuzat să comenteze cifrele, deoarece așteaptă date suplimentare privind o scutire fiscală pentru subvenționarea renovărilor clădirilor ecologice, cunoscută sub numele de “superbonus”, care ar putea afecta calculele.

Ministrul de finanțe Giancarlo Giorgetti a asigurat în repetate rânduri că finanțele publice ale Italiei rămân o “prioritate absolută”.

Giorgetti a fost nevoit să explice o serie de revizuiri incomode ale proiecțiilor privind deficitul Italiei de la preluarea mandatului în 2022, după o reevaluare oficială a modului de contabilizare a scutirilor fiscale, inclusiv a “superbonusului”.

Această politică, introdusă de administrația populistă a lui Giuseppe Conte, le-a permis proprietarilor de locuințe să pună în buzunar un plus de 10% pe lângă suma cheltuită pentru renovări și a scăpat rapid de sub control. În ultimele luni, guvernul lui Meloni a restricționat drastic scutirea fiscală, limitând cheltuielile maxime.

Prin urmare, Italia va rămâne probabil în următorii ani în colimatorul UE pentru împrumuturile excesive, deși noile norme pun accentul pe progresele înregistrate de o țară în atingerea obiectivelor sale. Giorgetti a declarat miercuri că se așteaptă ca o procedură de infringement să fie confirmată în curând pentru cifra excesivă a Italiei din 2023.

Deși așteptată în mare măsură, procedura pune în centrul atenției Italia, care, din punct de vedere istoric, a avut dificultăți în gestionarea datoriei sale uriașe. Țara se află însă într-o companie bună, cu o duzină de alte economii aflate în corzi pentru deficite ridicate.

Normele fiscale ale UE au fost reactivate la începutul acestui an, după ce au fost suspendate din 2020, pentru a facilita cheltuielile naționale extraordinare necesare pentru a face față pandemiei Covid-19 și crizei energetice. Blocul ratifică o revizuire a normelor care ar oferi mai multă libertate de acțiune statelor membre pentru a-și proiecta traiectoria fiscală la timp pentru elaborarea bugetelor de anul viitor.

Comisia Europeană, organul executiv al UE, a informat statele membre că va iniția proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva țărilor care au încălcat pragul de deficit de 3% anul trecut, după ce va primi luna aceasta datele finale de la Eurostat. Economiile implicate vor fi însă notificate abia după alegerile europene de la începutul lunii iunie.

În cazul în care țările nu reușesc să respecte aceste eforturi, procedura ar putea, teoretic, să conducă la sancțiuni. Însă niciun stat membru nu a fost vreodată amendat, în ciuda numeroaselor încălcări.

Cu toate acestea, cea mai mare problemă pentru coaliția de guvernare din Italia în acest moment este dacă va reuși să cheltuiască cu succes banii din Fondul de redresare al UE, care are ca scop stimularea permanentă a creșterii economice în anii următori.

Ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, a declarat că, probabil, țara nu va finaliza unele dintre proiectele necesare pentru a debloca astfel de fonduri până la termenul limită 2026, ceea ce a stârnit îngrijorarea că mai puține investiții vor însemna o creștere mai mică.