Sursa foto: European Council
Italia va avea nevoie de cel puțin până în 2026 pentru a-și reduce deficitul bugetar sub limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, ceea ce ar putea atrage o examinare extinsă din partea organismelor de supraveghere fiscală ale blocului, scrie Bloomberg.
Cu un deficit de 7,2% din PIB anul trecut, din cauza unei scutiri de taxe pentru renovarea locuințelor, guvernul premierului Giorgia Meloni va avea nevoie de mai mulți ani pentru a-și readuce finanțele pe o traiectorie sustenabilă, potrivit persoanelor, care au refuzat să fie numite pentru că discuțiile sunt private.
Guvernul urmează să prezinte marți noi obiective și previziuni economice. Ministerul de Finanțe va spune probabil că se așteaptă la o creștere de 1% în acest an, mult peste estimările economiștilor de 0,6%. Cifrele ar putea totuși să se schimbe înainte de anunț.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Această expansiune mai rapidă ar putea contribui la reducerea deficitului la aproximativ 4,4% în acest an și sub 4% anul viitor, potrivit sursei citate. O țintă de 4,3% a fost raportată în cursul zilei de miercuri de ziarul Il Sole 24 Ore.
Ministerul de Finanțe a refuzat să comenteze cifrele, deoarece așteaptă date suplimentare privind o scutire fiscală pentru subvenționarea renovărilor clădirilor ecologice, cunoscută sub numele de “superbonus”, care ar putea afecta calculele.
Ministrul de finanțe Giancarlo Giorgetti a asigurat în repetate rânduri că finanțele publice ale Italiei rămân o “prioritate absolută”.
Giorgetti a fost nevoit să explice o serie de revizuiri incomode ale proiecțiilor privind deficitul Italiei de la preluarea mandatului în 2022, după o reevaluare oficială a modului de contabilizare a scutirilor fiscale, inclusiv a “superbonusului”.
Această politică, introdusă de administrația populistă a lui Giuseppe Conte, le-a permis proprietarilor de locuințe să pună în buzunar un plus de 10% pe lângă suma cheltuită pentru renovări și a scăpat rapid de sub control. În ultimele luni, guvernul lui Meloni a restricționat drastic scutirea fiscală, limitând cheltuielile maxime.
Prin urmare, Italia va rămâne probabil în următorii ani în colimatorul UE pentru împrumuturile excesive, deși noile norme pun accentul pe progresele înregistrate de o țară în atingerea obiectivelor sale. Giorgetti a declarat miercuri că se așteaptă ca o procedură de infringement să fie confirmată în curând pentru cifra excesivă a Italiei din 2023.
Deși așteptată în mare măsură, procedura pune în centrul atenției Italia, care, din punct de vedere istoric, a avut dificultăți în gestionarea datoriei sale uriașe. Țara se află însă într-o companie bună, cu o duzină de alte economii aflate în corzi pentru deficite ridicate.
Normele fiscale ale UE au fost reactivate la începutul acestui an, după ce au fost suspendate din 2020, pentru a facilita cheltuielile naționale extraordinare necesare pentru a face față pandemiei Covid-19 și crizei energetice. Blocul ratifică o revizuire a normelor care ar oferi mai multă libertate de acțiune statelor membre pentru a-și proiecta traiectoria fiscală la timp pentru elaborarea bugetelor de anul viitor.
Comisia Europeană, organul executiv al UE, a informat statele membre că va iniția proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva țărilor care au încălcat pragul de deficit de 3% anul trecut, după ce va primi luna aceasta datele finale de la Eurostat. Economiile implicate vor fi însă notificate abia după alegerile europene de la începutul lunii iunie.
În cazul în care țările nu reușesc să respecte aceste eforturi, procedura ar putea, teoretic, să conducă la sancțiuni. Însă niciun stat membru nu a fost vreodată amendat, în ciuda numeroaselor încălcări.
Cu toate acestea, cea mai mare problemă pentru coaliția de guvernare din Italia în acest moment este dacă va reuși să cheltuiască cu succes banii din Fondul de redresare al UE, care are ca scop stimularea permanentă a creșterii economice în anii următori.
Ministrul afacerilor europene, Raffaele Fitto, a declarat că, probabil, țara nu va finaliza unele dintre proiectele necesare pentru a debloca astfel de fonduri până la termenul limită 2026, ceea ce a stârnit îngrijorarea că mai puține investiții vor însemna o creștere mai mică.