Sursa Foto : Poliția Română
Ministerul Transporturilor și Poliția Rutieră vor instala un sistem electronic pentru monitorizarea circulației pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale pe care o administrează CNAIR, intrarea în vigoare a legislației care permite înregistrarea contravențiilor cu radare fixe și aplicarea sancțiunilor fiind „jalon” în PNRR cu termen-limită decembrie 2022. România este singura țară din UE care nu dispune de camere cu funcție radar fixe și ultima țară în clasamentul siguranței rutiere, cu 93 de persoane decedate/un milion de locuitori. Strategia de Siguranță Rutieră prevede 500 de camere cu radare fixe și alte 300 de radare mobile.
În acest context, Ministerul Transporturilor a prezentat proiectul de lege pentru sistemul numit „e-SIGUR” – „Sistemul integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România, de interes național, complementar sistemelor inteligente de transport”. Radarele fixe vor fi montate pe rețeaua CNAIR și semnalizate cu panouri montate înainte cu 500-1.000 de metri pe autostradă, 100-500 metri în afara localităților și 50-100 de metri în localitate. În expunerea de motive, se subliniază rolul preventiv al sistemelor de radar și se prezintă exemplul din Franța unde accidentele fatale şi cu vătămări au scăzut în vecinătatea camerelor de supraveghere între 40 şi 65%. Rata vitezei excesive (mai mult de 30 km/h peste limită) s-a redus de cinci ori. În primii trei ani, fatalităţile au scăzut în Franţa cu peste 30% – un rezultat fără precedent. Aceste scăderi semnificative nu se datorează în întregime punerii în aplicare a controlului automat al vitezei, însă se estimează că scăderea vitezei, în care controlul automat al vitezei a jucat rolul major, a contribuit în proporţie de aproximativ 75% la această scădere, arată datele MAI.
Cum va funcționa sistemul e-SIGUR
„Acest sistem creează semnalări privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice sau posibila prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară:
Aceste semnalări vizează:
a) limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum;
b) interdicţia sau restricţia de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare;
c) semnificaţia culorii roşii a semaforului;
d) interdicția de a conduce pe drumurile publice un vehicul a cărui înmatriculare este suspendată;
e) trecerea la nivel cu calea ferată;
f) interdicția de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice;
g) controlul achitării tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale.
Demersul legislativ va permite monitorizarea traficului rutier pe drumurile de interes național, administrate de către C.N.A.I.R. S.A, într-un sistem integrat.
Montarea mijloacelor tehnice se semnalizează, corespunzător normelor în vigoare, prin instalarea, înaintea locului amplasării, a unui indicator de informare de către C.NA.I.R. S.A., care va avea obligația de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la locul amplasării mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier. Totodată, instituirea sistemului are și un puternic rol preventiv atât prin semnalizarea prezenței sistemelor de detecție cât și prin utilizarea componentelor sale în vederea dispunerii unor măsuri specifice raportate la condiții meteo nefavorabile sau periculoase, evenimente rutiere sau de altă natură care pun în pericol circulația pe sectorul respectiv de drum. Astfel, obligațiile de informare sunt clar definite în proiectul de lege, acestea putând fi transmise și în mod dinamic prin intermediul panourilor cu mesaje variabile, tocmai în scopul determinării conducătorilor auto de a adopta o conduită preventivă”, arată proiectul de lege.
Operaționalizarea sistemului e-SIGUR se va face în cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a Legii.
Monitorizarea în sistem integrat
e-SIGUR se interconectează cu:
a) Sistemul informatic național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate, prevăzut la art.115 din Ordonanța Guvernului nr.83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;
b) Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, prevăzut la art.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
c) Registrul naţional de evidenţă a paşapoartelor simple, prevăzut la art.92 din Ordonanța Guvernului nr.83/2001;
d) Platforma informatică EUCARIS, prevăzută la art.3 alin.(3) din Legea nr.5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, republicată;
e) Bazele de date ale Poliției Române, privind evidența vehiculelor supuse confiscării, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară, constituite potrivit Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) Bazele de date a sistemului SIEGMCR – Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare si Control Rovinieta;
(2) e-SIGUR este dezvoltat astfel încât să asigure interoperabilitatea cu sistemele informatice prevăzute la alin.(1).
(3) e-SIGUR poate colecta și datele de monitorizare a traficului rutier obținute cu mijloacele tehnice din dotarea Poliției Române, indiferent de categoria de drum public monitorizată.
În prezent, Poliția Rutieră poate scoate cel mult 300 de radare mobile pe șosele, foarte puțin pentru rețeaua CNAIR cu o lungime de 18 000 km., fără a lua în calcul situația din marile orașe unde se lucrează cu puține aparate mobile. Pe lângă lipsa dotărilor, o altă problemă se referă la cuantumul sancțiunilor (legea permite achitarea a jumătate din minimul amenzii în 15 zile) chiar și pentru viteze de 200-250 km/h. și mai mult, procentul de încasare, sub 50 %. De asemenea, Codul Rutier impune transmiterea unei notificări către proprietarul mașinii în vederea comunicării datelor, iar în cazul unei abateri care se pedepsește și cu reținerea permisului, necomunicarea datelor se sancționează doar cu amendă.