Kristalina Georgieva, director general FMI: Ucraina va avea nevoie de finanțare de aproximativ 3 miliarde de dolari pe lună, până la finalul lui 2023

Necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de aproximativ trei miliarde de dolari pe lună, până la finele lui 2023, în conformitate cu un scenariu optimist dar este posibil să ajungă la cinci miliarde de dolari pe lună, dacă bombardamentele ruseşti se intensifică, a declarat directorul Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional lucrează cu autorităţile de la Kiev la elaborarea şi implementarea politicilor macroeconomice ale Ucrainei şi la ceea ce va fi nevoie pentru ca ţara vecină să devină membră a Uniunii Europene, precum şi la elaborarea unor proiecţii financiare credibile, a spus marţi Kristalina Georgieva la o conferinţă organizată la Berlin.

Potrivit Kristalinei Georgieva, experţii FMI s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu oficialii ucraineni la Viena, pentru a discuta care sunt nevoile financiare ale Ucrainei şi în prezent lucrează la un acord complet de finanţare cu FMI.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Georgieva a precizat că sprijină cu fermitate apelurile Ucrainei pentru un mecanism de coordonare a necesităţilor şi sprijinului financiar, un mesaj care a fost reluat şi de preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, şi alţi vorbitori.

„Am fost parte a soluţiei în faza de urgenţă. Vom fi parte a soluţiei şi în faza de reconstrucţie”, a spus directorul FMI. Georgieva i-a lăudat pe liderii ucraineni pentru că gestionează în continuare economia într-o perioadă excepţional de dificilă. “Ţara face o treabă excelentă pentru a folosi fiecare cent, fiecare hryvna”, a spus Georgieva, chiar dacă veniturile la buget sunt supuse în continuare unor presiuni severe.

În timp ce scenariul optimist prevede că, în 2023, necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de trei miliarde de dolari pe lună, aceste costuri ar putea creşte uşor la patru miliarde de dolari pe lună, pentru a acoperi importurile suplimentare de gaze şi a reface infrastructura, a spus Georgieva. „Iar în cel mai pesimist scenariu, dacă bombardamentele vor deveni şi mai dramatice…ar putea ajunge la cinci miliarde de dolari pe lună”, a avertizat directorul FMI.

Cu toate acestea, Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, a precizat că nu vrea să se gândească la aceste scenarii înfiorătoare care sperie oamenii. „Trebuie să fim pragmatici şi să ne ocupăm de ce contează cel mai mult. Trebuie să acţionăm acum. Cu cât economia stă mai rezilientă astăzi, cu atât va fi mai rapidă revenirea de mâine. Cu cât începem mai târziu, cu atât va fi mai mare nota de plată ulterioară”, a spus Werner Hoyer.