Foto Igor Dolgov / Dreamstime.com
Este important să există un Guvern care să ghideze Bulgaria pe un drum clar către intrarea în zona euro, deoarece va fi îmbunătăţită stabilitatea sistemului financiar al ţării, a afirmat vineri, într-un interviu acordat BTA, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, în marja Forumului internaţional de la Astana, capitala Kazahstanului, scrie Agerpres.
Este important ca Guvernul să aibă un sprijin solid pentru reformele pe care a promis să le implementeze, a declarat oficialul.
Redăm textul complet al interviului.
Doamna Georgieva, cum vedeţi Bulgaria în acest moment special?
Este bine pentru economia Europei să existe un Guvern (în Bulgaria) care este decis să garanteze participarea ţării în programele UE şi care să ghideze ţara pe un drum clar către intrarea în zona euro. Acest fapt este important pentru Bulgaria din mai multe motive, dar înainte de toate va spori securitatea sistemului nostru financiar. Este, de asemenea, important pentru poporul bulgar, care este liniştit că există un Guvern care ia decizii prudente şi care are un sprijin solid pentru implementarea reformelor promise.
Ce credeţi despre situaţie economiei europene după revizuire datelor privind PIB-ul Germaniei, în urmă cu câteva săptămâni, care au arătat că ţara este în recesiune tehnică?
Vom prezenta evaluarea noastră privind zona euro la mijlocul acestei luni, la Luxemburg. Ceea ce vă pot spune este că economia europeană a încetinit considerabil, FMI previzionează că PIB-ul în zona euro va creşte cu 0,8% anul acesta, ceea ce încă este o creştere pozitivă. Totuşi, economia zonei euro a arătat o mult mai mare rezilienţă faţă de efectele războiului din Ucraina decât ne aşteptam, atât în Europa cât şi la FMI. Aceste evoluţii au fost sprijinite de iarna blândă, care a atenuat impactul crizei gazelor.
Astăzi, prioritatea pentru zona euro este lupta contra inflaţiei. Vedem deja rezultatele pozitive de pe urma majorării dobânzilor, dar aceste rezultate încă nu sunt suficient de fiabile în privinţa preţurilor care-i afectează pe oamenii obişnuiţi. Ne aşteptăm ca discuţiile să se mute de la cât de ridicate vor fi dobânzile la cât de mult vor rămâne ridicate.
În acest context, ne aşteptăm ca inflaţia să fie peste ţinta anuală a BCE de 2%, până la finalul lui 2024 şi chiar începutul lui 2025. De ce este aceasta o problemă? Deoarece, cu cât mai mult timp vor fi menţinute dobânzile ridicate, cu atât mai mult vor fi afectate acordarea şi contractarea de credite, activitatea de investiţii, şi apoi riscul unei încetiniri a creşterii mai extinse şi mai adânci.
În acest moment, FMI previzionează că în 2024 creşterea PIB-ului în zona euro va ajunge la 1,4% – 1,5%. Aceste estimări se bazează pe piaţa încinsă a forţei de muncă şi pe aşteptările privind consumul.
Unele bănci centrale din principalele economii mondiale au început să indice o pauză sau o oprire a majorării dobânzilor. Credeţi că este posibil să vedem un astfel de proces în următoarele luni?
Ceea ce vedem în privinţa evoluţiei pieţei muncii şi a consumului nu oferă încă garanţii depline că va fi oprită majorarea dobânzilor. Am prezentat evaluarea noastră privind economia SUA, şi opinia noastră este că nu poate fi exclusă posibilitatea ca o nouă majorare a dobânzii să afecteze piaţa muncii şi consumul. Situaţia referitoare la Credit Suisse şi problemele cu care se confruntă unele bănci regionale din SUA, ca şi cum ai spune că o monedă are două feţe, a dus, de asemenea, la solicitări pentru rezerve mai ridicate la bănci, care au provocat limitarea creditării, ceea ce a încetinit inflaţia.
Cel mai important mesaj al nostru este că suntem într-o perioadă de incertitudini ridicate şi, prin urmare, guvernele şi băncile centrale trebuie să analizeze datele pe care le au la dispoziţie şi să fie pregătite să ajusteze în consecinţă cursul de schimb. Şi nu este nimic greşit să trebuiască să ajustezi, deoarece cu astfel de incertitudini ridicate singura abordare corectă este să dai dovadă de flexibilitate.