Sursa foto: Pexels
În România, mai sunt active 500 de focare de pestă porcină africană, dintre care 17 focare în exploatații comerciale, fiind afectate peste 310.000 de porcine, arată cele mai recente date ale Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Avem un imens vid legislativ, se plâng cei din industria cărnii, iar reprezentanții autorităților spun că pesta care a decimat fermele românești e răspândită de “samsari” care vând ilegal porci pe teritoriul țării. Acesta este contextul în care, în urmă cu o săptămână, de Senat a trecut o propunere legislativă privind exploataţiile de creştere a suinelor şi de combatere a pestei porcine în România.
Creșterea porcilor va putea fi făcută în continuare și de persoane fizice, în cadrul exploatațiilor non-comerciale de subzistență, prevede proiectul de lege; dar doar în condițiile în care acestea sunt înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor – SNIIA, iar limita este de maximum 5 porci. Și asta cu respectarea unor norme de igienă și sănătate publică și a normelor de biosecuritate și bunăstare. Vă prezentăm câteva dintre prevederile proiectului, iar inițiatorul legii și preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România explică pentru Economedia care sunt schimbările și ce ar trebui să aducă noile reglementări.
Ce prevede proiectul
Propunerea legislativă privind exploataţiile de creştere a suinelor şi de combatere a pestei porcine în România a fost adoptată de Senat în 22 noiembrie și urmează să fie discutată în Camera Deputaților, care e cameră decizională.
Potrivit formei adoptate în Senat, creșterea porcilor poate fi făcută de persoane fizice, în cadrul exploatațiilor non-comerciale de subzistență, înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor – SNIIA, care cresc maximum 5 porci. Și asta cu respectarea normelor de igiena și sănătate publică privind mediul de viață al populatiei, precum si cu respectarea normelor de biosecuritate si bunăstare. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrășare, fiind interzisă reproducția în aceste exploatații. Porcii, carnea și produsele din carne rezultate în urma sacrificării acestora nu se comercializează și sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie.
Pot crește porci și persoane fizice neînregistrate la ORC din cadrul exploatațiilor comerciale de tip familial, înregistrate în SNIIA, care cresc o scroafă însămânțată artificial și produșii acesteia sau un număr maxim de 15 porci la îngrășat pe an, autorizate sanitar-veterinar, atât pentru consum familial, cât și pentru comercializare la nivel județean, în baza atestatului de producător și a cametului de comercializare, către exploatații non-comerciale și comerciale de tip familial, precum și către abatoare, cu respectarea legislației în vigoare.
Proiectul de lege mai prevede și limitarea creșterii porcinelor în exploatații în aer liber: în perioada în care pe teritoriul României este confirmată pesta porcină africană este interzisă creșterea porcinelor în aer liber.
Obligațiile operatorilor care dețin porcine, conform proiectului:
Operatorul are obligația de a solicita înregistrarea exploatației în Sistemul National de Identificare și Înregistrare a Animalelor și de a solicita identificarea porcinelor si inregistrarea acestora in Baza Natională de Date, component a SNIIA, precum si toate mișcările și evenimentele la care sunt supuse animalele, conform prevederilor sanitar-veterinare în vigoare.
Operatorul are obligația respectării cerinței de a achiziționa porcine vii numai dacă sunt identificate conform cerințelor legale în vigoare și dacă sunt însoțite de documentele prevăzute de legislația în vigoare.
De asemenea, e obligatorie înregistrarea în Baza Natională de Date a porcinelor cumpărate, în termenul prevăzut de legislatia in vigoare
Operatorii au obligația respectării următoarele cerințe minime de biosecuritate pentru exploatatiile non-comerciale:
a) să nu hrănească porcinele cu resturi alimentare și/sau cu alte subproduse de origine animală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;
b) să dețină porcinele în spații ingrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele deținute din alte exploatații sau cu porci sălbatici;
c) să îngrijească porcinele astfel încât să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploatație și orice carcasă sau parte de carcasă provenite de la porcii sălbatici;
d) să ofere facilități pentru persoana care lucrează cu porcinele în vederea schimbării hainelor și încălțămintei la intrarea și iesirea în/din adăpostul porcinelor;
e) să amenajeze dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din adăpost;
f) să nu intre în adăpost de porcine, timp de 48 ore, dacă participă la activități de vânătoare;
g) să notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liberă practică împutemicit cu privire la orice modificare a stării de sănătate a porcinelor; orice sacrificare pentru consum familial efectuată în exploatație, precum și orice modificare constatata la nivelul carcasei și/sau organelor, ca urmare a sacrificării porcinelor în vederea consumului familial; orice mortalitate aparută la porcinele pe care le deține în exploatație;
h) echipamentele, ustensilele utilizate la îngrijirea porcinelor din exploatație să fie folosite exclusiv la aceste activități;
i) să fie evitate sau excluse vizitele nejustificate ale unor persoane străine/neavizate la nivelul adăpostului porcinelor;
j) să nu crească în exploatație scroafe și/sau vieri folosiți pentru reproducere – această condiție nu se aplică exploatațiilor comerciale;
k) să nu hrăneasca porcinele cu furaje de origine vegetală pe o perioada de cel puțin 30 de zile de la recoltarea acestora;
l) să nu folosească așternut vegetal pe o perioada de cel putin 90 de zile de la recoltare
Proiectul de lege prevede și amenzi pentru încălcarea regulilor, de la 1.000 la 18.000 de lei.
Legea prevede că persoane fizice neînregistrate la ORC din cadrul exploatațiilor comerciale de tip familial, care doresc să crească porcine atât pentru consum familial, cât și pentru comercializare, în baza atestatului de producator și a cametului de comercializare, către exploatații tip gospodăresc și comerciale de tip familial, precum și către abatoare, au obligația de a solicita autorizarea sanitara-veterinară, la direcția sanitară-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, în maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Inițiatorul legii: „Trebuie să menținem tradițiile, dar să avem o rigurozitate și trasabilitate”
Deputatul Könczei Csaba (UDMR), inițiatorul proiectului de lege (căruia i s-au alăturat colegi de partid), spune că legea impune niște norme de bază de biosecuritate.
„Originea proiectului de lege a fost ideea să se repare o ordonanță de urgență care limita numărul porcilor crescuți în gospodării la cinci, fără a lăsa loc de îmbunătățiri, de condiții pentru comercializare. Având în vedere că, la noi, tradițiile creșterii porcului sunt vii, am vrut să lăsăm posibilitatea de a vinde purcei, posibilitatea de a avea un venit suplimentar pe lângă cel curent”, susține Könczei. „Pentru fermele de familie care respectă niște norme de bază de biosecuritate lăsăm loc și de valorificare”, completează acesta.
„Am discutat cu cei de la ANSVSA și am căzut de acord că va fi nevoie de un control riguros din partea medicilor veterinari, în așa fel încât să asigurăm trasabilitatea cărnii”, a menționat deputatul.
Ce trebuie să știe micii fermieri? „Că trebuie să fie foarte prompți atunci când se face mutarea animalelor, că trebuie să anunțe medicul veterinar la vânzare, la tăiere. Trebuie să avem trasabilitatea. În rest, sunt câteva condiții minime de biosecuritate: fermierul trebuie să aibă halat, ghete de schimb, niște lucruri elementare. Noi trebuie să menținem tradițiile, creșterea porcilor la sate, dar să avem o rigurozitate și trasabilitate”, consideră inițiatorul legii.
Există încă un punct sensibil pentru proiectul de lege: încă nu e clar dacă pentru fermele de familie comerciale se va păstra plafonul prevăzut acum (15 animale). „Eu zic că e un număr foarte mic. Acum, într-un ordin de ministru, chiar și o fermă mică e cu 65 de animale”, spune Könczei.
„Avem un gol legislativ imens, timp în care pesta porcină se răspândește”
Ioan Ladoși, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, e de părere că, deși perfectibilă, legea ar acoperi un gol legislativ imens. Acesta a declarat recent pentru Economedia că industria din România a pierdut în ultima perioadă aproximativ 10% din ferme, din cauza pestei porcine.
„E o propunere legislativă binevenită, care acoperă un gol legislativ imens. Pentru noi, e importantă orice intenție de legiferare, nu ne interesează de unde, de la ce partid vine. Avem un gol legislativ imens, timp în care pesta porcină se răspândește, iar pierderile vor fi imense. Aduce identificarea animalelor și trasabilitate. Așa cum la bovine, ultimul fermier din nordul României are crotaliu (dispozitiv de specialitate care ajuta la identificare animalelor din cadrul fermelor, n.red.) așa ar trebui și la porci. Răspândirea bolii s-a făcut prin transport ilegal de animale”, spune Ladoși.
Ce aduce nou legea? „Individualizarea animalelor. Fiecare are crotaliu. Iar fermierul trebuie să țină legătura cu veterinarul din comună. Anunți intenția de vânzare, declari orice formă de boală, trebuie să respecți niște norme minime de biosecuritate, nu există nicio chestie sofisticată”, susține reprezentantul industriei producătorilor de carne de porc.
Vicepreședintele ANSVSA: „Este foarte important să ştie românul că nimănui nu-i va fi interzis să-şi crească porcul şi să-l mănânce acasă cu familia lui”
În urmă cu câteva zile, Mihai Ponea, vicepreședintele ANSVSA, preciza, pentru Agerpres, că autorităţile lucrează la elaborarea unei Legi a porcului, pentru a putea elimina comerţul ilicit şi mişcarea ilegală a porcilor.
„Încercăm să îngrădim şi să stârpim acest comerţ, trafic şi mişcare ilegală a porcilor. Se vorbeşte de ceva timp de o astfel de Lege a porcului, dar nu este o măsură uşoară, pentru că afectează milioane de români, în condiţiile în care consumul cărnii de porc este o tradiţie în România. Şi eu îmi doresc ca de Crăciun să-mi sacrific porcul în curte, la bunicii mei, dar să-l consum eu cu ei acolo. Vrem să eliminăm de sub această umbrelă pe acei 20.000 de escroci care pozează în mici fermieri, care de fapt au sute de porci şi îi vând ilegal în toată ţara, fără control sanitar-veterinar, fără examene ante şi post mortem la carne şi la animal şi difuzează pesta porcină africană pe teritoriul României. Aceştia provoacă mari daune materiale şi sociale. Noi avem o cultură în creşterea şi consumul cărnii de porc în gospodărie şi nu vrem să interzicem acest lucru. Dacă sacrifică porcul şi îl mănâncă cu familia lui nu este niciun risc, dar unii vând ilegal porci în toată ţara. Dacă acum suni în Vrancea, de exemplu, îţi aduce în Bucureşti un porc tăiat şi tranşat, iar acesta este un lucru extrem de grav. Aşa a pătruns pesta porcină africană: a venit unul din Ucraina cu o sacoşă cu carne, a dat resturile la porci şi a început episodul extrem de nefast pentru România”, a explicat Mihai Ponea.
„Este foarte important să ştie românul că nimănui nu-i va fi interzis să-şi crească porcul şi să-l mănânce acasă cu familia lui, să-l taie tradiţional de Crăciun, aşa cum a făcut-o până acum. Vrem doar să-i eliminăm pe acei 20.000 de samsari care împrăştie boala pe teritoriul României. Acesta este scopul nostru”, a subliniat vicepreşedintele ANSVSA, Mihai Ponea.
Forma adoptată de Senat poate fi consultată AICI