Sursa foto: Inquam Photos / Bogdan Buda
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, condus (încă) de liberala Raluca Turcan, cumpără consultanță pentru schimbarea legilor salarizării și pensiilor. Procedura din SICAP și modificările ce vor fi aduse modului de acordare a salariilor au fost detaliate aici, în episodul 1 al analizei. Continuăm cu episodul 2, unde detaliem cum se va schimba pensia în România.
UPDATE Ministerul Muncii neagă că va majora vârsta de pensionare
UPDATE Ministrul Muncii a venit cu o serie de precizări, pe care le puteți citi la finalul articolul.
În primul rând, după cum spune ministrul Raluca Turcan, schimbarea legii pensiilor este asumată în fața UE, prin PNRR. Trebuie făcută, pentru că cea actuală este nedreaptă.
„Merită accentuat faptul că reforma sistemului public de pensii și reforma salarizării in sistemul bugetar sunt obiective de țară asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar cheltuielile pentru expertiza tehnică și profesională sunt cheltuieli decontabile prin PNRR. Așa cum știți, ambele sisteme, și cel al salarizării, și cel de pensii, se confruntă cu multiple probleme din cauza nedreptăților din legislația actuala, ceea ce le transformă în sisteme mai degrabă neunitare și profund inechitabile”, potrivit oficialului.
În Caietul De Sarcini al licitației, aflăm care sunt schimbările majore. Noua lege a pensiilor, potrivit soluției ce va fi prezentată de consultatul desemnat, o va înlocui pe cea actuală – 127/2019 și va merge strict pe criteriul contributivității și al stagiului complet de cotizare. În plus, toate dosarele de pensii aflate în plată urmează a fi recalculate, vizați fiind 4,9 milioane de români. Sunt preconizate (adică ministerul așteaptă o soluție în acest sens de la consultant) o serie de măsuri pentru stimularea rămânerii în activitate.
(ERATĂ În textul articolului s-a strecurat o eroare. În momentul de față, NU există în dezbatere publică un proiect de lege care să vizeze creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani. Cu toate acestea, informația apare în caietul de sarcini al licitației: „Sunt preconizate o serie de măsuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind în dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei de pensionare, facultativă, la 70 de ani. Se urmărește în acest fel și o egalizare a vârstei de pensionare între genuri, însă cu păstrarea eșalonării vârstei standard de pensionare pentru femei”. Și în prezent există opțiunea de a lucra, la cerere, până la 70 de ani).
Se urmărește în acest fel și o egalizare a vârstei de pensionare între genuri (bărbați și femei), însă cu păstrarea eșalonării vârstei standard de pensionare pentru femei. De asemenea, pensionarea anticipată ar urma să se facă în condiții mult mai stricte, după cel puțin 43 de ani stagiu complet de cotizare (în prezent, acesta este de 35 de ani, penteu unele categorii profesionale, chiar 25 de ani).
- Citește aici Caietul de sarcini al licitației – Caiet de sarcini lot 2
Noua lege ar urma să intre în vigoare în 2023. Termenul depinde însă de rezultatele livrate de consultant, care are la dispoziție un an pentru a oferi o soluție completă privind reforma pensiilor, după efectuarea unei analize exhaustive privind situația actuală, folosind, transmite Munca, surse Eurostat, Europop (un program european cu date privind munca), Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
De asemenea, va fi efectuată și o analiză comparativă a sistemului public de pensii la nivelul UE, pe fiecare tip de pensie. Această analiză va viza 3 state relevante din perspectiva unei politici publice de pensii, cu evidențierea avantajelor, a dezavantajelor și a mecanismelor optime de gestionare bugetului de pensii, comparative cu condițiile existente (populație ocupată, condiții economice și sociale) în România.
Instrucțiunile trasate în CS respectă obligațiile asumate oficial de România atunci când a trimis PNRR-ul, spre aprobare, la Bruxelles, în iunie. Noutatea este că soluția va veni acum de la consultant, în timp ce, în PNRR-ul trimis UE, se preciza că Ministerul Muncii va definitiva chiar el noua lege în prima parte a anului 2022.
Cităm din CS: „Reforma presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii nr. 127/2019, inclusiv eliminând indicatorul “25” determinat pe baza mediei stagiilor de cotizare… Prin noul act normativ se urmărește introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, pe parcursul întregii cariere profesionale, în scopul corectării unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii.
Acest aspect poate fi realizat printr-o nouă formulă de calcul a pensiei, bazată pe număr de puncte conform principiului contributivității și un mecanism de indexare/majorare, standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care să asigure predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor. Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora”.
Potrivit documentului, nivelul mediu al pensiilor va crește, mai ales pensiile mici, dar cu menținerea ponderii cheltuielilor cu ele în PIB. De asemenea, cresc și contribuțiile la pensia facultativă Pilonul 2, fără a fi specificat cu ce procent, dar, în declarațiile recente, Raluca Turcan spunea că ar trebui urcat de la 3,75% la 4,75%.
Turcan: Nu e corect ca femeia să aibă pensie mai mică
Reforma sistemului de pensii nu mai poate fi amânată din mai multe rațiuni, care vizează pe de o parte frustrarea și privarea unor oameni de niște drepturi pentru care au muncit o viață, iar pe de altă parte afectează grav bugetul, având în vedere că oamenii merg în instanță pentru a-și face dreptate, spune, pentru Economedia, ministrul Muncii Raluca Turcan. Potrivit ei, în ultimii 5 ani au fost peste 25.000 de procese, iar costurile pentru stat se ridică la 42 milioane de lei.
„Există diferențe mari între pensii în funcție de gen și momentul pensionării. Pentru persoanele aflate în situații similare, din punct de vedere al duratei de contribuție, al nivelului veniturilor asigurate și al condițiilor de muncă, drepturile de pensie diferă în mare măsură și în funcție de momentul pensionării, problemă pe care noua lege a pensiilor urmărește să o soluționeze.
Pensionarea la vârste diferite pentru bărbați și femei, corelat cu o perioadă de contribuție mai scurtă în cazul femeilor, a produs un decalaj al nivelului de pensie considerabil între bărbați și femei, element semnalat și în recomandările EC (RST) din 2019. Se impune o regândire structurală de nivel normativ a sistemului public de pensii, pe baza unor principii solide și statornice”, declară pentru Economedia ministrul Turcan.
Cu alte cuvinte, faptul că femeile ies la pensie mai devreme ca bărbații a dus la nedreptăți mari în ceea ce privește cuantumul pensiei, pentru că un număr de ani mai mic lucrat înseamnă o contributivitate mai mică, care duce la o pensie mai mică. Aceasta ar fi nedrept, prin urmare anomalia trebuie corectată. Corecția se va face însă printr-o creștere a stagiului de cotizare la femei, adică prin ridicarea vârstei la care se face pensionarea la 65 de ani, și la femei (în timp ce la bărbați se încearcă ridicarea vârstei către 70 de ani).
Un capitol distinct în raportul pe care trebuie să realizeze consultantul este sustenabilitatea noii politici de pensii. Aici, Ministerul Muncii vrea să știe cum anume contextul socio-demografic va influența plățile. Indicațiile sunt precise, mai precis autoritățile vor să vadă care sunt inclusiv metodele prin care creșterea pensiilor să fie frânată, la nevoie, care este impactul asupra bugetului de asigurări sociale a migrației și îmbătrânirii populației.
Cităm:
- „propunerea unui mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS (bugetul asigurărilor sociale de stat, n.r.), cu includerea unei metode de frânare ori limitare a modului de indexare/majorare a pensiilor, în cazul în care plafonul este depășit;
- o estimare a creșterii veniturilor bugetare ca urmare a creșterii vârstelor de pensionare pentru femei și bărbați și a prelungirii duratei vieții profesionale;
- o analiză privind corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață, ca modalitate de menținere a sustenabilității și a adecvării sistemului public de pensii, în contextul îmbătrânirii populației;
- o analiză a predictibilității cheltuielilor cu pensiile publice;
- măsura reducerii contribuțiilor la sistemul public de pensii generată de migrație;
- un studiu privind modalitatea de neutralizare a pierderilor contribuțiilor sociale de pe urma migrației;
- propuneri de măsuri pentru diversificarea veniturilor pentru care se plătesc contribuții sociale, sau redirecționarea unor sume de bani către BASS, precum și impactul financiar asupra bugetului sigurărilor sociale de stat în cazul adoptării masurilor;
- măsura în care deficitul forței de muncă contribuie la scăderea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat;
- măsuri privind stimularea angajatorilor de a încheia contracte de muncă pe durată determinată pentru activități ocazionale sau sezoniere;
- alte modalități de suplimentare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.”
Odată analiza consultantului finalizată, Ministerul Muncii va realiza noua lege a pensiilor, cu care se va duce în Parlament. Adoptarea ei va fi însoțită de o campanie de comunicare pe 20 de luni, de asemenea derulată de consultant, prin intermediul căreia să fie informate autoritățile publice, asigurații sistemului public, reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative, asociatiile de pensionari precum și persoane fizice) de noutățile aduse de noul cadru legal privind sistemul public de pensii.
Grupul țintă al campaniei, așa cum specifică ministerul în CS pentru consultant, îl reprezintă: „beneficiarii măsurilor din legea sistemului public de pensii precum și influencerii pentru grupul țintă”.
Campania va cuprinde emisiuni/ spot informativ/clipuri/banere informative transmise în TV, radio, pe rețele sociale, și în mediul on-line, o campanie națională de informare prin intermediul unor platforme on-line naționale și locale, realizarea și difuzarea de reportaje de informare de la evenimentele/momentele procesului de elaborare a actului normativ și promovarea măsurilor sau propunerilor prin intermediul influencerilor in social media.
România are circa 4,9 milioane pensionari. Contribuția obligatorie a angajaților la fondul de asigurări sociale este de 35% din salariul brut (din care 3,75% la pensia privată) cu excepția unor anumite categorii de meserii, cum ar fi cele din construcții sau IT. Punctul de pensie valabil pentru 2021 este 1.440 lei.
Precizările ministrului Muncii:
O observație vizează informațiile referitoare la creșterea stagiului compet de cotizare: „De asemenea, pensionarea anticipată ar urma să se facă în condiții mult mai stricte, după cel puțin 43 de ani stagiu complet de cotizare (în prezent, acesta este de 35 de ani, pentru unele categorii profesionale, chiar 25 de ani).” Atragem atenția că o astfel de informație, cu o interpretare profund incorectă, poate de asemenea să inducă nemulțumire anumitor categorii de persoane. NU SE ARE ÎN VEDERE, ÎN VIITORUL PROIECT DE LEGE, NICI CREȘTEREA STAGIULUI COMPLET DE COTIZARE.
Autorul articolului a interpretat, de asemenea greșit, o prevedere din actuala lege a pensiilor publice (L 263/2010) privind pensia anticipată „pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege”. Prin urmare, cei 43 de ani pe care autorul îi menționează nu au nicio legătură cu stagiul complet de cotizare care este de 35 de ani și care va rămâne neschimbat în viitoarea lege.
În ceea ce privește informația că ”Instrucțiunile trasate în CS respectă obligațiile asumate oficial de România atunci când a trimis PNRR-ul, spre aprobare, la Bruxelles, în iunie. Noutatea este că soluția va veni acum de la consultant, în timp ce, în PNRR-ul trimis UE, se preciza că Ministerul Muncii va definitiva chiar el noua lege în prima parte a anului 2022.”, precizăm faptul că în caietul de sarcini se stabilește clar că legislația care va fi trimisă în Parlament spre dezbatere și aprobare va fi elaborată de către specialiștii Ministerului Muncii cu sprijinul consultanților, care vor pune la dispoziție analize și soluții privind scenarii ale unor legi predictibile, echitabile și sustenabile.