Digitalizarea României a ajuns într-un impas din punct de vedere legislativ, spun reprezentanții mediului de afaceri. Astfel, potrivit acestora, cadrul legal care reglementează semnătura electronică este depășit de 20 de ani. Ei arată că în parlament este acum un proiect legislativ care vizează modernizare reglementării generale a semnăturii electronice. Dar, după cum a a spus marți, într-o conferință de presă, Mihai Matei, președinte ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, forma bună a proiectului de lege, aflat acum la Senat, discutată în ultimul an cu Ministerul Digitalizării, cu Autoritatea pentru Digitalizarea României și cu reprezentanți ai mediului de afaceri este pe cale să fie schimbată radical.
“Legea a ajuns la o formă acceptată de toată lumea și în momentul ăsta suntem blocați. Noi vedem începutul aceluiași film pe care îl vedem din 2018, respectiv tergiversare și tentative clare de blocare a acestei inițiative care are o importanță foarte mare pentru digitalizarea României. Atâta timp cât oamenii nu vor avea instrumente simple pentru a semna, nu se vor putea încheia contracte online. Fie între mediul privat și mediul privat, fie între cetățeni și sectorul public, fie între cetățeni și mediul privat. Nu știu de unde vin presiunile, eu vă spun în felul următor: în momentul acesta avem 5 furnizori de semnătură calificată și ăsta e singurul mod de a semna.Vedem că avem o listă de 200 de amendament care schimbă fundamental fondul legii trimisă dinspre ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României -n.r.). Presiunile sunt în direcția formei actuale, adică a recunoașterii semnăturii calificate.”, a spus Mihai Matei.
Edward Crețescu, general manager Regista a arătat că sunt aproape 1 milion de persoane fizice care folosesc aceste semnături electronice, iar cei 5 furnizori de semnături electronice din România, plus cei din UE, împart o piață estimată la 40-60 de milioane de euro anual. Mihai Matei consideră că numărul mic de utilizatori de semnătură electronică demonstrează neajunsurile legislației actualei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Dar să vă spun ce se întâmplă din perspectiva un client și de bancă și unde duc toate ineficiențele astea. Eu personal, o dată pe an, cel puțin, sunt chemat la șapte bănci pentru actualizarea datelor personale cu semnătură olografe, de șapte ori. Dacă ai faci greșeala să fii la mai multe bănci de șapte ori pe an în luni diferite, trebuie să te duci să semnezi pentru actualizarea datelor personale”, a mai spus președinte ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii,
La rândul său, Radu Burnete, directorul executiv al Federației Patronale Concordia a spus: “Eu vă spun că mă uit la multe alte industrii, dincolo de sistemul bancar. Gândiți-vă la cozile din vămi. Transportatorii noștri să să semneze o grămadă de documente când trec. Vă imaginați un șofer care stă să le se identifice pe token ș.a.m.d. dacă ar avea o aplicație pe care poat construi o astfel de semnătură asta, de exemplu. Am fluidiza destul de mult traficul. (…) Nu știu dacă ați încercat să vă schimbați furnizorul de energie. Și dacă o faci electronic, trebuie să trimiți o roabă de documente. Dacă ecosistemul le-ar permite acestor companii să creeze ele niște instrumente prin care ușor să converseze sau să contracteze cu utilizatorii, ar fi super simplu. Tot spunem că vrem ca sistemul bancar să ajungă până în ultima comună, să avem acces la servicii financiare. Nu vom putea câte un sediu de bancă, câte un sediu de bancă fizic în fiecare sat din România, că nu e economic.”