Antreprenorul PORR (Austria) a început lucrările pentru construirea viaductului feroviar peste Argeş, de la Grădiştea, între Bucureşti şi Giurgiu, linie de tren închisă din 2005 după prăbuşirea podului vechi. Viaductul care se construieşte va avea o lungime totală de 1131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a podului peste Dunăre de la Cernavodă. Autorizaţia de Construire pentru refacerea podului peste Argeş a fost emisă pe 24 august pentru ca două luni mai târziu să fie demolat podul prăbuşit la inundaţiile din 2005. Lucrările la noul viaduct se fac pe malul spre Giurgiu şi se demolează linia de cale ferată veche, a anunţat, după o verificare pe şantier, Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
„Se lucrează la refacerea legăturii feroviare Bucureşti – Ilfov – Giurgiu. Suntem în lucru pe Lotul 1, care vizează modernizarea liniei de cale ferată pentru reluarea circulației feroviare peste râul Argeş Pod Grădiştea. Au început deja forajele pentru realizarea pilelor viaductului pe malul spre Grădiștea. Se execută terasamentele noului aliniament la rampa din capătul viaductului, în direcția Giurgiu. Se lucrează la demolarea pasajului peste DN5A. Până acum a fost demolată infrastructura podului pe mai multe porțiuni și au început lucrările de demontare suprastructură de cale ferată, precum și a instalațiilor de semnalizare”, a precizat Scrioşteanu
Odată redeschisă, linia de tren Bucureşti – Giurgiu va face parte din Proiectul Trenului Metropolitan Bucureşti, pentru comunităţile din sudul Capitalei şi arealul municipiului Giurgiu pentru navetişti dar va fi utilă şi pentru locuitorii din zona de Nord a Bulgariei care pot veni cu trenul la Aeroportul Otopeni (Aeroportul Otopeni are un trafic aerian dublu faţă de cel din Sofia).
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră a fost semnat în decembrie 2020 pentru 472 milioane lei, iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului.
Construită în 4 ani şi închisă de 16 ani
Construită în timp record – 4 ani (1865- 1869) şi închisă din 2005, linia de tren Bucureşti – Giurgiu este „oglinda” sistemului feroviar din România şi a nepăsării care a marcat interesul statului pentru un transport eficient şi ecologic.
Proiectată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi inaugurată de Principele Carol I, prima cale ferată din România acelor vremuri nu a fost suficient de importantă pentru cei 20 de miniştri ai care au condus „Transporturile” de la momentul prăbuşirii podului peste Argeş de la Grădiştea (august 2005, ministru era Gheorghe Dobre) şi până în decembrie 2020, la semnarea contractului cu PORR pentru refacerea liniei (ministru Lucian Bode).
Oficial, cauzele prăbuşirii Podului de la Grădiştea ar fi inundaţiile (a contat şi exploatarea extinsă la balastiere), iar marii câştigători care au profitat de această situaţie sunt patronii firmelor de microbuze, puţini călători utilizând trenurile care circulă deviat, cu ocol mare prin Videle. Între Gara de Nord şi Gara Giurgiu (74 km pe linia veche), dar 115 km cu ocol prin Videle, trenurile IR fac peste două ore, un bilet la clasa II-a costă 24 lei, în timp ce la trenurile Regio aproximativ 15 lei.
