LIVE Alegeri europarlamentare: Extrema dreaptă, pe locul 1 în Franța și Austria, locul 2 în Germania și Belgia (exit-poll) / Meloni și partidul său își consolidează poziția în Italia / Înfrângere dură pentru Macron și Scholz / Victorie pentru Tusk în Polonia / Fico, înfrânt în Slovacia

Peste 350 milioane cetățeni europeni sunt așteptați la urne în perioada 6-9 iune pentru a alege reprezentanții celor 27 de State Membre în Parlamentul European. Live Text cu principalele momente ale zilei de 9 iunie:

UPDATE 00:37 Naționaliștii de la N-VA câștigă alegerile naționale din Belgia

Noua Alianță Flamandă de dreapta (N-VA) a ieșit duminică cel mai mare câștigător al alegerilor din Belgia, pe locul al doilea situându-se formațiunea de extremă dreapta pro-separatism Vlaams Belang. Belgia a votat nu doar pentru Parlamentul European, ci și în cadrul alegerilor regionale și naționale.

La nivel național, formațiunea naționalistă N-VA condusă de Bart De Wever a obținut 18,6% din voturi, în creștere cu două puncte față de 2020, în timp ce Vlaams Belang, cu 15,4%, a înregistrat un salt de 3,5 puncte, potrivit rezultatelor preliminare publicate de postul de televiziune VRT.

Partidul liberal OpenVLD al premierului Alexander De Croo a pierdut dramatic: acum se așteaptă ca acesta să obțină 5,8%.

De Croo, vorbind în seara alegerilor, a declarat că este o „noapte dificilă” pentru partidul său.

“Am pierdut aceste alegeri. Am fost imaginea campaniei. Acesta nu este rezultatul pe care l-am sperat. Îmi asum întreaga responsabilitate”, a spus el. Partidul său va decide în zilele următoare cu privire la următorii pași.

UPDATE 00:35 După numărarea a 98% din voturi, presa olandeză anunță că Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, nu a obținut rezultate atât de bune pe cât credea, transmite The Guardian.

Olandezii au votat în mod clar pentru alianța Laburistă/ Stânga Verde pe primul loc (8 locuri) și Partidul pentru Libertate pe locul al doilea (6 locuri, nu 7).

Dimensiunea reprezentării extremei drepte olandeze este similară cu cea de la ultimele alegeri europene de după Brexit.

UPDATE 00:32 Premierul bavarez cere alegeri federale anticipate în Germania, după modelul Franței

Markus Söder, premierul landului Bavaria și șeful partidului conservator Uniunea Creștin-Socială (CSU), un partid înfrățit cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), a făcut apel la alegeri anticipate în Germania după ce cele trei partide din coaliția guvernamentală germană – Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii și Partidul Liber-Democrat (FDP) – au suferit pierderi considerabile în alegerile europene, scrie Politico.

„Adevărul este că guvernul de coaliție a primit vot negativ, iar Olaf Scholz trebuie să convoace noi alegeri, la fel ca Macron”, a declarat Söder la televiziunea publică germană.

Acesta s-a referit la faptul că președintele francez Emmanuel Macron a anunțat duminică seara dizolvarea parlamentului, după ce partidul său a suferit o înfrângere usturătoare în fața partiului populist RN.

Söder a atribuit performanța puternică a Alternativei pentru Germania, de extremă dreapta, în parte uciderii brutale a unui polițist din Mannheim, cu câteva zile înainte de alegeri, de către un tânăr de 25 de ani din Afganistan, incident care a declanșat o dezbatere națională privind politicile guvernamentale în materie de imigrație și azil.

„Trebuie să existe în cele din urmă o schimbare a politicilor de azil în Germania pentru a reduce AfD, astfel încât partidele democratice să poată obține din nou mai multe voturi”, a declarat Söder.

SPD-ul cancelarului Olaf Scholz a înregistrat cea mai slabă performanță la un scrutin național de la înființarea partidului, în urmă cu mai bine de un secol, cu un scor estimat de 13,9%. Verzii au sfârșit prin a fi cei mai mari perdanți ai serii, obținând doar 11,9 la sută, potrivit proiecțiilor, cu 8,6 puncte procentuale mai puțin decât la alegerile europene din 2019.

UPDATE 00:12 Secțiile de votare din Italia s-au închis – ceea ce înseamnă că votul pentru alegerile europene din 2024 s-a încheiat, potrivit BBC.

Sondajele la ieșirea de la urne arată că partidul Frații Italiei (FdI) al Giorgiei Meloni a obținut 27-31% din voturi.

• Partidul Democrat (PD), opoziție, centru-stânga, a obținut 21,5-25,5% din voturi.
• Mișcarea Cinci Stele (M5S) a obținut 10-14%, în timp ce Forza Italia, partidul fondat de Silvio Berlusconi, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 8,5-10,5% din voturi.
• Partidul populist Liga, al lui Matteo Salvini, a înregistrat o cădere serioasă față de 2019, obținând doar 7,5-9,5% din voturi.
• Verzii/ Stânga au obținut 5-7%.

Rezultatul consolidează poziția lui Meloni ca broker de putere al dreptei dure și una dintre cele mai influente figuri din Europa.

Opoziția de centru-stânga Partitito Democratico (PD) a obținut între 21% și 25% din voturi, urmată la mare distanță de Mișcarea Cinci Stele, cu un interval cuprins între 10% și 14% din voturi. Partenerii lui Meloni, Forza Italia și Lega, sunt mult mai jos în sondaje, coborând în teritoriu cu o singură cifră.

Gli exit poll in Italia, ore 23.00#europee pic.twitter.com/jWY7Wup8Cj

— RaiNews (@RaiNews) June 9, 2024

UPDATE 00:08 Spania: Dreapta câștigă alegerile europene în fața socialiștilor lui Pedro Sánchez

Dreapta spaniolă a câștigat alegerile europene de duminică, devansând cu puțin Partidul Socialist al premierului Pedro Sánchez, potrivit rezultatelor oficiale citate de agenția AFP.

Partidul Popular (PP), principalul partid de opoziție din Spania, a obținut 22 de locuri în Parlamentul European, față de 20 pentru socialiști, într-un scrutin marcat de o creștere a numărului de locuri pentru partidul de extremă dreapta Vox, care a obținut 6 locuri.

UPDATE 00:05 Partidul naționalist al Giorgiei Meloni în frunte



Partidul naționalist al Giorgiei Meloni este în frunte în alegerile europene din Italia, potrivit primelor sondaje, citate de Le Figaro.

UPDATE 00:02 Premierul Belgiei anunță că va demisiona luni din funcție, în urma rezultatelor de la alegeri

Liderul belgian Alexander De Croo a declarat că va fi un prim-ministru „demisionar” începând de luni dimineață, după ce partidul său de centru-dreapta, Open Flemish Liberals and Democrats, a înregistrat o scădere drastică a numărului de voturi în alegerile naționale de duminică, relatează Politico.

“Pentru noi a fost o seară deosebit de dificilă, am pierdut. De mâine, voi fi un prim-ministru demisionar”, le-a spus susținătorilor săi la un miting.

The rapid decline of European parties and leaders who have made themselves hostages of the Dictator Zelensky’s Ukraine continues

Belgian Prime Minister Alexander De Croo announced his resignation after the defeat of his Flemish Liberals and Democrats party. pic.twitter.com/UPFGaTww4a

— Chay Bowes (@BowesChay) June 9, 2024

Open VLD a obținut un scor de 5,7%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, o scădere de 2,8 puncte procentuale față de rezultatul din 2019. Președintele partidului, Tom Ongena, a declarat că și el va demisiona.

De Croo va rămâne în funcția de prim-ministru interimar până la formarea unui nou guvern.

„Sunt convins că avem nevoie rapid de un nou guvern, cu puteri depline”, a adăugat el. „Semnalul alegătorilor este clar”.

UPDATE 23:47 Jordan Bardella, de la Reunirea Națională (extremă dreapta) din Franța, a declarat că „suntem pregătiți să constituim o nouă majoritate pentru Franța”.

„Îi invit pe francezi să ni se alăture și să se implice”, a adăugat el.

Conformément à nos demandes et en accord avec l’esprit de nos institutions, Emmanuel Macron annonce la dissolution de l’Assemblée nationale.

Nous sommes prêts à constituer une nouvelle majorité pour la France : j’appelle les Français à nous rejoindre et à s’engager.

— Jordan Bardella (@J_Bardella) June 9, 2024

UPDATE 23:31 Avans al stângii şi ecologiştilor şi declin al extremei drepte în ţările nordice

Partidele de stânga şi ecologiste au obţinut câştiguri în ţările nordice la alegerile europene de duminică, în timp ce extrema dreaptă este în declin, conform rezultatelor şi sondajelor la ieşirea de la urne, informează AFP, citată de Agerpres.

În Finlanda, partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019, conform rezultatelor bazate pe numărarea a 99% din buletinele de vot.

“Nu aş fi putut visa niciodată la astfel de cifre”, a declarat Li Andersson, liderul Alianţei de Stânga.

Prin urmare, partidul va avea trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în Parlamentul European, comparativ cu doar unul la alegerile anterioare.

Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând aproape 25% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale.

Partidul Finlandezilor, o formaţiune de extremă dreapta care face parte din coaliţia guvernamentală, a scăzut la 7,6%, adică o diminuare de 6,2 puncte procentuale, şi ar urma să obţină un singur loc.

“Acesta este un semnal de alarmă pentru partidul nostru”, a declarat Sebastian Tynkkynen, care va fi singurul ales, pentru postul public Yle.

În Suedia, Verzii au făcut un progres şi au câştigat 15,7% din voturi, o creştere de 4,2 puncte procentuale, conform unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de postul de televiziune SVT.

Partidul de Stânga a ajuns la 10,7% (+4 puncte procentuale), în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au pierdut 1,4 puncte procentuale, scăzând la 13,9%.

Social-democraţii şi-au menţinut poziţia şi au rămas în frunte, cu 23,1%.

În Danemarca, într-un peisaj politic foarte fragmentat, Partidul Popular Socialist este în frunte şi este în mod clar în creştere, cu 5,2 puncte procentuale faţă de 2019, cu 18,4%, conform unui exit-poll prezentat de televiziunea publică DR.

Partidul Social Democrat, aflat în fruntea coaliţiei de guvernare, ar urma să scadă la 15,4%. Cele două partide urmează să câştige fiecare trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în PE.

UPDATE 23:19 Participarea la vot în Germania pentru alegerile europene a fost între 64 și 65%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru aceste alegeri de la reunificare. Acest rezultat se compară favorabil cu participarea la vot în întreaga UE, care a fost de 51%, notează The Guardian.

În 1994, 60% dintre germanii cu drept de vot au votat. Ulterior, nivelul a scăzut la doar 40-50%. În urmă cu cinci ani, prezența la vot a fost de 61,4%.

Cea mai mare rată de participare a fost de 65,7% în 1979, la primele alegeri europene din istorie, însă la acest scrutin au participat doar alegătorii din Germania de Vest.

UPDATE 23:11 Slovacia: Liberalii câștigă în fața partidului premierului Robert Fico

Partidul liberal de opoziție din Slovacia a produs o surpriză duminică, câștigând alegerile europene în fața partidului pro-Putin Smer-SD al premierului Robert Fico, care a fost recent rănit grav într-un atac terorist, transmite agenția AFP.

Într-un mesaj postat pe site-ul său de Facebook, partidul Smer-SD al lui Fico a adresat „felicitări câștigătorului alegerilor, Progresivne Slovensko” (Slovacia Progresistă), precum și noilor deputați aleși.

UPDATE 23:01 Prezența la urne în întreaga UE la 51%

În momentul de față, prezența provizorie la vot pentru alegerile europene este de 51%, a anunțat Parlamentul European, citat de The Guardian.

Această cifră este ușor mai mare decât la alegerile precedente. „Deși încă așteptăm rezultatele din Italia, 51% reprezintă un semn pozitiv pentru democrația europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al PE.

UPDATE 22:42 Principalele partide din Belgia cer mai multă autonomie regională

Flandra, regiunea nordică a Belgiei, a ales „mai mult ca oricând” „mai multă autonomie”, a declarat Bart De Wever, președintele Noii Alianțe Flamande naționaliste și câștigător previzionat al alegerilor de duminică din Belgia, în timpul discursului său de victorie, relatează Politico.

Formațiunea de extremă dreapta Vlaams Belang, care se preconizează că va câștiga în Volonia (sudul Belgiei), a înregistrat o creștere, dar nu a putut depăși formațiunea conservatoare N-VA. N-VA și Vlaams Belang sunt pe cale să obțină 63 de locuri în Parlamentul regional flamand, potrivit datelor preliminare, ceea ce înseamnă că cele două partide care vor să rupă Belgia au o majoritate.

„Dragă Bart, nu lăsa să se irosească această oportunitate istorică”, l-a îndemnat președintele Vlaams Belang, Tom Van Grieken, pe colegul său politician naționalist în timpul propriului discurs de victorie.

UPDATE 22:39 Social-democrații sunt pe primul loc în Suedia (exit-poll)

Cel mai urmărit sondaj la ieșirea de la urne din Suedia a indicat o victorie a social-democraților conduși de Magdalena Andersson, cu o susținere de 23,1% și cinci din cele 21 de locuri din Suedia, informează Politico.

Partidul Moderat de centru-dreapta a ocupat locul al doilea, cu 17,3% și patru locuri, dar marea surpriză a fost reprezentată de Partidul Verde, care cu 15,7% și trei locuri, a depășit Partidul Democrat Suedez de extremă dreapta, cu 13,9% și trei locuri.

„Sunt atât de mândră de partidul meu și de campania pe care am desfășurat-o… acum am mari speranțe în ceea ce privește rezultatul”, a declarat liderul Partidului Verde, Amanda Lind.

Sondajul la ieșirea de la urne a sugerat că Partidul Liberal a obținut 4,2 procente și a depășit astfel cu puțin pragul de 4 procente necesar pentru a obține un loc și a rămâne în Parlamentul European. Dar va fi o noapte lungă pentru membrii de partid în așteptarea rezultatului.

Observatorii au sugerat că viitorul liderului liberal Johan Pehrson la conducerea partidului ar putea fi pus sub semnul întrebării dacă partidul scade sub 4 procente. Un nou lider al partidului ar putea decide să-i scoată pe liberali din guvern pentru a se regrupa, mai spun observatorii, ceea ce ar putea destabiliza coaliția premierului Partidului Moderat, Ulf Kristersson.

UPDATE Ora 22:38 Un grup de protestatari cântă „Bella Ciao” în fața Parlamentului European, cerând Europei să se unească împotriva extremei drepte.

Protesters sing ‘Bella Ciao’ outside the European Parliament calling on Europe to unite against the far right. pic.twitter.com/qy2Bbj5TJf

— Alexandra Brzozowski (@alex_owski) June 9, 2024

UPDATE Ora 22:34 „Am câștigat alegerile europene”, spune Von der Leyen de la Bruxelles

„Am câștigat alegerile europene”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, într-o declarație susținută la Bruxelles, promițând să construiască „un bastion” împotriva partidelor extremiste.

UPDATE 22:31 Remiză tehnică şi un uşor avantaj al socialiştilor din Portugalia (exit-polluri)

În Portugalia ar urma să se înregistreze duminică o remiză tehnică la alegerile europene între Partidul Socialist (PS) şi coaliţia de centru-dreapta Alianţa Democrată (AD), a premierului Luis Montenegro, cu un uşor avantaj pentru socialişti, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne difuzate de mass-media, informează EFE, citată de Agerpres.

Socialiştii ar obţine 33,7% din voturi, urmaţi de AD de centru-dreapta, cu 32%, în timp ce locul trei ar fi disputat de partidul de extremă dreapta Chega (12,6%) şi Iniţiativa Liberală (12,3%), ambele partide urmând să intre în premieră în Parlamentul European, conform proiecţiei reţelei CNN Portugalia/TVI.

Analiza Universităţii Catolice pentru reţeaua publică de televiziune RTP confirmă această proiecţie a unei egalităţi tehnice între PS (34%) şi AD (33%), primul câştigând cu o marjă foarte mică, în timp ce poziţia a treia ar urma să se decidă între Chega şi Iniţiativa Liberală, cu procente similare.

UPDATE 22:30 Le Pen: Suntem pregătiți să preluăm puterea

Marine Le Pen tocmai a salutat decizia președintelui Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate, relatează BBC.

„Acest vot istoric arată că atunci când oamenii votează, oamenii câștigă”, a declarat ea în fața unei mulțimi de susținători care ovaționau la un miting.

„Suntem pregătiți să preluăm puterea dacă francezii ne acordă încrederea lor la viitoarele alegeri naționale”, a adăugat ea.

„Suntem pregătiți să exercităm puterea, să punem capăt migrației în masă, să acordăm prioritate puterii de cumpărare, pregătiți să facem ca Franța să trăiască din nou”, a mai spus ea.

UPDATE 22:28 Conservatorii şi comuniştii luptă pentru prima poziţie în Cipru (exit-poll)

Partidul conservator DISY (Dimokratikos Sinagermos) şi comuniştii de la AKEL se luptă duminică pentru primul loc la alegerile europene din Cipru, potrivit unui exit poll publicat de televiziunea publică RIK şi citat de EFE, preluată de Agerpres.

Conservatorii sunt pe primul loc cu între 22,7 şi 25,3% din voturi, iar comuniştii îi urmează îndeaproape cu între 21,7 şi 24,3%, prin urmare nu este încă sigur cine va câştiga acest scrutin.

Marea surpriză a zilei electorale a fost partidul Fidias, condus de un YouTuber, Fidias Panagiotou, în vârstă de 25 de ani, care ar primi între 15,8 şi 18,2% din voturi.

“Este un miracol. Este pentru prima dată în alegerile europene când cineva intră în parlament fără sprijinul partidelor, ci doar cu ajutorul celor care îl urmăresc pe internet”, a declarat Panagiotou imediat după anunţarea exit-pollului, informează dpa.

Pe locul patru se află partidul de extremă dreapta ELAM (între 10,5 şi 12,5%), urmat de Partidul Democrat (DIKO) creditat cu între 8,1 şi 9,9% din voturi.

Aceste şase partide ar împărţi cele şase locuri la care are dreptul Ciprul în Parlamentul European.

UPDATE 22:23 Victorie mare pentru Tusk din Polonia

Premierul polonez Donald Tusk și partidul său, Coaliția Civică, au obținut o mare victorie în alegerile de astăzi pentru Parlamentul European, relatează Politico.eu.

Coaliția Civică a obținut 38,2%, în timp ce partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) a obținut 33,9%, potrivit rezultatelor sondajului la ieșirea de la urne publicat după încheierea votului la ora 21.00 și realizat de organizația Ipsos pentru Știrile TVN24.

Este pentru prima dată din 2015 când partidul lui Tusk a învins PiS într-o competiție directă.

Partidul de extremă-dreapta Confederația s-a clasat pe locul al treilea, cu un procent neașteptat de mare de 11,9%. Partidul de centru-dreapta A Treia Cale – care face parte din coaliția de guvernare a lui Tusk – s-a clasat pe locul al patrulea cu 8,2 la sută, în ceea ce liderii partidelor vor considera un rezultat dezamăgitor.

Tusk a încadrat competiția ca un vot existențial între direcția pro-europeană a guvernului său și populistul PiS – care, potrivit lui Tusk, a avertizat că dorește să îndepărteze Polonia de UE într-un moment în care blocul este amenințat de Rusia.

Sondajul la ieșirea de la urne prevede că Coaliția Civică va câștiga 21 din cele 53 de locuri în PE din Polonia, PiS va obține 19, Confederația va obține șase, A Treia Cale va lua patru și Stânga va câștiga trei.

UPDATE 22:12 În Finlanda, Alianţa de Stânga a înregistrat câştiguri uriaşe în alegerile europene, relatează DPA, citată de Agerpres.

Conform primelor previziuni, Alianţa de Stânga şi-a crescut cota de voturi cu 10,5 puncte procentuale faţă de alegerile europene din 2019 şi a ajuns al doilea cel mai puternic partid, după conservatori, cu un procent iniţial de 17,4%, a anunţat postul de televiziune finlandez Yle. Aceasta este cea mai mare creştere a oricărui partid.

Partidul Coaliţia Naţională, conservator, al premierului Petteri Orpo, a rămas cea mai puternică forţă, cu un procent iniţial de 24,4% din voturi.

Potrivit calculelor iniţiale, populiştii de dreapta, Finns Party, cărora li se dăduseră mari şanse în sondaje, au coborât pe locul şase, în urma Verzilor, cu 7,6%. Social-democraţii au fost a treia cea mai puternică forţă.

De data aceasta, 15 deputaţi din Finlanda au fost aleşi în Parlamentul European, faţă de 13 la alegerile din 2019.

UPDATE 22:11 Partidul de extremă dreapta AfD, cea mai puternică forţă politică din fosta Germanie de Est

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este cea mai puternică forţă politică în fosta Germanie de Est comunistă la alegerile europene, conform proiecţiilor postului public ARD, preluate de DPA, citată de Agerpres.

Se estimează că AfD se va plasa pe locul al doilea la nivel naţional, stimulat de o performanţă deosebit de puternică în fostele state estice, unde proiecţiile arată că alegătorii au favorizat AfD şi alţi populişti.

Proiecţiile ARD arată că AfD are 27,1% din voturi în landurile fostei Germanii de Est, inclusiv în capitala Berlin.

Pe locul al doilea s-a clasat Uniunea Creştin-Democrată conservatoare, cu 20,7%, urmată de formaţiunea populistă Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), cu 13,1%, conform proiecţiilor. BSW combină politica socială de stânga cu o poziţie anti-imigranţi şi critici la adresa Uniunii Europene.

UPDATE 22:05 Emmanuel Macron a anunțat duminică seara dizolvarea Adunării Naționale, transmite AFP.

Primul tur de scrutin va avea loc pe 30 iunie, iar cel de-al doilea pe 7 iulie. „Este o decizie serioasă și cu greutate, dar mai presus de toate este un act de încredere”, a spus el.

„Acest lucru este mai bun decât toate aranjamentele, decât toate soluțiile precare. Încredere în Franța, pentru a modela viitorul și nu pentru a se replia. Am auzit mesajul dumneavoastră și nu-l voi lăsa fără răspuns. În acest moment de adevăr democratic, și chiar dacă sunt singurul politician fără termene electorale personale, știu că pot conta pe voi. Franța are nevoie de o majoritate clară, cu calm și armonie. A fi francez înseamnă, în fond, să alegi să scrii istoria în loc să o suporți”, a continuat el.

UPDATE 22:00 Rezultate exit-poll pentru alegerile europarlamentare, realizate de CURS-Avangarde:  

• Alianța PSD-PNL – 54
• AUR – 14
• Alianta Dreptei (USR-PMP-Forța Dreptei) – 11
• SOS – 3
• REPER – 3
• UDMR – 5
• PUSL – 2
• Independenți – 4
• Alții – 4

Prezență la vot: 52,32%

UPDATE 21:48 Prima estimare completă pentru Parlamentul European

Parlamentul European a publicat o imagine completă a viitorului hemiciclu, pe baza sondajelor la ieșirea de la urne și a estimărilor disponibile până în prezent.

Rezultatele arată că Marea Coaliție a partidelor pro-europene (PPE, S&D și Renew Europe) își va păstra majoritatea de guvernare, cu 398 de eurodeputați din 720. Dar ECR, de dreapta dură, și ID, de extremă dreapta, sunt pe cale să facă progrese, ceea ce sugerează că Parlamentul în ansamblu se va îndrepta spre dreapta în următorul mandat de cinci ani.

În plus, numărul considerabil de eurodeputați neafiliați ar putea schimba situația odată cu începerea negocierilor.

NEW – #EUElection2024 first seat projection for new EP

Estimated composition of the new European Parliament based on estimates in 11 countries (🇦🇹, 🇧🇬, 🇭🇷, 🇨🇾, 🇩🇰, 🇫🇷, 🇩🇪, 🇬🇷, 🇲🇹, 🇳🇱, 🇪🇸) and pre-electoral data for the remaining 16 countries.

Details: https://t.co/kRi1wgPKKT pic.twitter.com/tm7UcUo23E

— EP PressService (@EuroParlPress) June 9, 2024

Iată defalcarea:

• 181 de eurodeputați pentru Partidul Popular European (PPE)
• 135 de eurodeputați pentru Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D)
• 82 de eurodeputați pentru Renew Europe
• 71 de eurodeputați pentru Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR)
• 62 de deputați europeni pentru Identitate și Democrație (ID)
• 53 deputați pentru Grupul Verzilor/ALE
• 51 deputați pentru neafiliați
• 51 de eurodeputați ai deputaților nou aleși care nu sunt încă aliați cu niciun grup
• 34 deputați pentru Stânga

UPDATE 21:48 Prima estimare completă pentru Parlamentul European

Parlamentul European a publicat o imagine completă a viitorului hemiciclu, pe baza sondajelor la ieșirea de la urne și a estimărilor disponibile până în prezent.

Rezultatele arată că Marea Coaliție a partidelor pro-europene (PPE, S&D și Renew Europe) își va păstra majoritatea de guvernare, cu 398 de eurodeputați din 720. Dar ECR, de dreapta dură, și ID, de extremă dreapta, sunt pe cale să facă progrese, ceea ce sugerează că Parlamentul în ansamblu se va îndrepta spre dreapta în următorul mandat de cinci ani.

În plus, numărul considerabil de eurodeputați neafiliați ar putea schimba situația odată cu începerea negocierilor.

Iată defalcarea:

• 181 de eurodeputați pentru Partidul Popular European (PPE)
• 135 de eurodeputați pentru Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D)
• 82 de eurodeputați pentru Renew Europe
• 71 de eurodeputați pentru Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR)
• 62 de deputați europeni pentru Identitate și Democrație (ID)
• 53 deputați pentru Grupul Verzilor/ALE
• 51 deputați pentru neafiliați
• 51 de eurodeputați ai deputaților nou aleși care nu sunt încă aliați cu niciun grup
• 34 deputați pentru Stânga

UPDATE 21:43 Cel mai urmărit sondaj de opinie la ieșirea de la urne din Danemarca a semnalat că partidul de opoziție de stânga Stânga Verde și-a asigurat primul loc, cu un sprijin de 18%, devansându-i pe social-democrații prim-ministrei Mette Frederiksen, aflați pe locul al doilea, cu 15%. Cele două partide ar avea fiecare câte trei locuri din totalul de 15 locuri din Danemarca, dacă sondajul la ieșirea de la urne se va dovedi corect, scrie Politico.

Confruntarea dintre cele două partide a fost considerată ca fiind o confruntare de urmărit, ca o măsură a satisfacției sau nemulțumirii alegătorilor danezi față de Frederiksen și de decizia acesteia de a-și muta social-democrații spre dreapta în ultimii ani.

Observatorii din Danemarca au descris rezultatul ca fiind o mare dezamăgire pentru Frederiksen, care a fost victima unei agresiuni pe o stradă din Copenhaga vineri seara.

„Rezultatul care se desprinde din sondajul la ieșirea de la urne este coșmarul social-democraților”, a declarat Christine Cordsen, un comentator al postului național danez de televiziune DR.

UPDATE Ora 21:26 „Poporul francez a trimis un mesaj foarte clar”: Marine Le Pen salută rezultatul „istoric” al RN

Marine Le Pen a salutat victoria partidului său în alegerile europene, cu un avans clar față de lista Renașterii, condusă de Valérie Hayer.

„Plasând lista Rassemblement National la un nivel istoric, poporul francez a trimis un mesaj foarte clar unui guvern macronist, care, sondaj după sondaj, se destramă”, a scris liderul deputaților RN pe rețeaua X.

Le Pen a susținut că rezultatul votului din Franța arată că oamenii “nu mai doresc o construcție europeană tehnocrată, deconectată de realitate și din ce în ce mai brutală, care le neagă istoria, le nesocotește prerogativele fundamentale și duce la o pierdere de influență, de identitate și de libertate”..

UPDATE 21:25 Bardella îi cere lui Macron să convoace alegeri generale

În fața susținătorilor, șeful de listă al Reunirii Naționale, Jordan Bardella, a declarat că francezii au dat un „verdict fără apel”, acordând partidului său peste 30% din voturi. Acest procent este mai mult decât dublu față de ceea ce a reușit să obțină partidul președintelui Emmanuel Macron (15%), relatează BBC.

Presa franceză a relatat că președintele Macron va face pasul neobișnuit de a se adresa națiunii mai târziu în această seară.

“Salutăm acest verdict cu umilință și cu seriozitate. Concetățenii noștri francezi și-au exprimat dorința de schimbare. Acest mesaj clar pentru liderii europeni arată voința francezilor de a vedea Europa schimbând cursul”, a declarat Bardella.

„Un vânt de speranță suflă peste Franța și este doar începutul.”

„Președintele nu poate rămâne surd la mesajul trimis în această seară de poporul francez”, a adăugat el.

El a mai spus că președintele Macron ar trebui să dizolve guvernul și să convoace alegeri generale.

UPDATE 21:19 Conservatorii câștigă la limită în Spania, Pedro Sánchez se menține pe poziții

Conservatorii de la Partido Popular (PP) au câștigat la limită alegerile din Spania, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de RTVE și Forta, potrivit Euronews.com.

Cu 32,4% din voturi, PP ar urma să obțină între 21 și 23 de eurodeputați, față de 13 în prezent. Dar socialiștii premierului Pedro Sánchez se mențin, cu 30,2% din voturi și între 20 și 22 de eurodeputați, în linie cu cei 21 pe care îi au astăzi. Partidul de extremă-dreapta Vox și-ar îmbunătăți reprezentarea, de la 4 în prezent la între 6 și 7 eurodeputați. Alianța de stânga Sumar, partenerul junior al coaliției lui Sánchez, și-ar asigura între 3 și 4 locuri, în timp ce Podemos, un alt partid de stânga, s-ar mulțumi cu 2 și 3 legislatori.

Totuși, cea mai mare surpriză din țară este erupția bruscă a Se Acabó La Fiesta („Petrecerea s-a terminat”), un partid fondat în acest an de personalitatea din social media Alvise Pérez care se descrie ca fiind anti-sistem, dar pe care analiștii îl leagă de populismul de extremă dreapta. Potrivit aceluiași sondaj, Se Acabó La Fiesta ar urma să intre în Parlamentul European cu 2 sau 3 eurodeputați.

UPDATE 21:18 Până la ora 21:00 au votat duminică, la alegerile europarlamentare, 9.134.142 de alegători (50,69%), potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, transmite Agerpres.

În mediul urban au votat 4.580.543 alegători, iar în mediul rural 4.553.599 de alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 112.279 de alegători.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.

UPDATE 21:17 Extrema dreaptă și verzii din Croația își asigură primii europarlamentari

Mai multe vești din Croația, conform sondajelor la ieșirea de la urne: extrema dreaptă Mișcărea Patria și Verzii lui Možemo! ar obține câte un europarlamentar, marcând astfel prima intrare a ambelor formațiuni în Parlamentul European, scrie Euronews.com.

Mișcarea Patria nu este încă afiliată la niciun grup, dar și-a exprimat interesul de a se alătura familiei de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID).

UPDATE 21:14 Weekendul de plajă pentru mulți italieni se simte în participarea la vot

Se așteaptă ca prezența la vot în Italia să scadă pentru prima dată sub 50%, după ce mulți alegători s-au îndreptat spre plajă, notează Politico.

Sâmbătă, temperaturile au depășit 35 de grade la Roma și în zonele sudice, iar unele secții de votare au avertizat că tentația unei zile la mare i-a ținut departe pe alegători.

Prin comparație, 54,5 la sută dintre italienii cu drept de vot au votat la alegerile din 2019. Dar duminică, la ora 19.00, toate regiunile, cu excepția unei singure regiuni, Sicilia, înregistrau o prezență la urne mai mică decât în 2019, potrivit institutului de sondaje You Trend.

Se așteaptă ca prezența scăzută la vot să aibă cel mai mare impact asupra partidului Giorgiei Meloni, care avea un sprijin de aproximativ 26 la sută în sondajele finale.

UPDATE 21:11 Partidul de extremă-dreapta Reunirea Națională (RN), condus de Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, a obținut în Franța 31,5% din voturi, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne, fiind pentru prima dată din 1984 când un partid francez obține peste 30% din voturi în alegerile europene, relatează Euronews.com.

În mod crucial, această cifră este dublă față de numărul de voturi obținute de partidul centrist Renew al președintelui Emmanuel Macron (15,2%), care a evitat o dublă rușine, depășind la limită Partidul Socialist pentru poziția a doua.

Socialiștii, păstoriți în aceste alegeri de Raphael Glucksmann, au luat avânt în ultima lună cu poziția sa pro-UE fără menajamente, în timp ce candidatul principal al Renew, Valérie Hayer, un europarlamentar în vârstă de 38 de ani, a eșuat în mare măsură să inspire electoratul și conducerea partidului: Renew l-a trimis pe primul ministru Gabriel Attal să dezbată cu Bardella pentru una dintre cele două confruntări directe dintre cele două tabere.

UPDATE 21:05 Extrema dreaptă conduce în Franța (exit-poll)

Extrema dreaptă a înregistrat progrese semnificative în Franța, potrivit unei estimări publicate chiar acum, lăsându-i pe aliații lui Emmanuel Macron mult în urmă, pe locul al doilea, într-o cursă care este urmărită îndeaproape în Franța și în întreaga Europă.

• Reunirea Națională, de extremă dreapta, condus de Jordan Bardella: 32,4%.
• Renașterea, Modem, Orizonturi, UDI, în frunte cu Valérie Hayer: 15.2%
• Socialiștii și Place Publique, conduși de Raphaël Glucksmann: 14,3%.

UPDATE 20:50 După numărarea a aproximativ 60 % din voturi în Finlanda, Partidul Coaliției Naționale de centru-dreapta al premierului Petteri Orpo era în frunte cu patru din cele 15 mandate ale țării sale – o creștere de un loc. Aceasta reprezintă o altă performanță electorală solidă a tăcutului, dar eficientului Orpo, relatează Politico.eu.

Alianța de Stânga ar putea produce o surpriză în seara aceasta, numărătoarea timpurie arătând că partidul se află pe locul al doilea cu trei locuri în urma numărătorii timpurii – o creștere de două locuri. „Sunt în stare de șoc”, a declarat liderul Alianței de Stânga, Li Andersson.

Social-democrații se aflau pe locul trei cu două locuri, neschimbat față de 2019, iar Partidul Finlandez de extremă-dreapta a revenit pe locul cinci cu un loc, cu unul mai puțin decât acum cinci ani.

UPDATE 20:49 Grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 51 de locuri în primele cinci ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European până la ora locală 18.30 (19.30 ora României), urmat de grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 26 de locuri, şi Verzi cu 22 de locuri, transmite Agerpres.

Potrivit centralizării rezultatelor bazate pe estimări din Austria, Germania, Cipru, Grecia şi Olanda, PPE a obţinut în total 51 de locuri, capitalizând rezultatele bune obţinute la vot de CDU-CSU în Germania şi Noua Democraţia în Grecia.

În pofida înfrângerii în alegeri a Partidul Social-Democrat german, ajuns abia pe locul al treilea în ţară, grupul S&D a adunat până acum 26 de locuri, iar grupul Verzi/ALE (Verzi/ Alianţa Liberă Europeană) este pe locul al treilea cu 22 de locuri.

Grupul Renew Europe a adunat şi el 17 locuri în cele cinci ţări, iar Identitate şi Democraţie (ID) – 13 locuri, datorită rezultatelor bune obţinute în Austria şi Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale, nu mai puţin de 19, să nu fie atribuite grupului ID.

Grupul GUE/NGL (Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică) a obţinut şi el 10 locuri, iar Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) trei locuri până acum.

UPDATE 20:45 Partidul Uniunii Creștin-Democrate a lui Ursula von der Leyen sărbătorește alegerile de la Berlin într-un mod “foarte german”.

În Casa Konrad Adenauer, câteva sute de invitați s-au adunat duminică seara, cu câteva specialități germane în meniu: bere, plus salată de cartofi cu chiftele și muștar.

Pentru a păstra aerul proaspăt în timp ce discutau, zeci de pachete de bomboane de mentă inscripționate cu sloganul „respirație liberă, Europa liberă” au împânzit fiecare masă.

UPDATE 20:44 Partidul lui Macron se pregătește pentru o noapte electorală dezamăgitoare

Susținătorii președintelui francez Emmanuel Macron au început să se adune în interiorul unei mici încăperi scăldate într-o lumină albastru închis la Maison de la Mutualité, o sală de recepție din districtul 5 al Parisului, notează Politico.

Aceasta găzduiește în mod regulat evenimente politice, inclusiv o reuniune din tabăra lui Macron în urmă cu câteva săptămâni, și a fost folosită și pentru noaptea electorală a candidatului de extremă dreapta la președinție Eric Zemmour pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022.

Aproximativ 300 de susținători sunt așteptați în această seară. Ei se vor confrunta probabil cu rezultate dezamăgitoare, cu lista lui Macron, condusă de europarlamentarul demisionar Valérie Hayer, care se așteaptă să fie cap la cap cu socialiștii, dar cu mult în spatele Reuniunii Naționale de extremă dreapta al lui Jordan Bardella și Marine Le Pen. Hayer este așteptată să țină un discurs după anunțarea rezultatelor, la ora 20:00.

Fostul ministru francez pentru Europa, Clément Beaune, a fost văzut intrând în incintă în urmă cu aproximativ o jumătate de oră. Mai multe personalități ale partidului se află în prezent în clădire, cum ar fi Sylvain Maillard, șeful grupului Renașterii din Adunarea Națională, și Antoine Armand, deputat al Renașterii.

Actualul ministru francez pentru Europa, Jean-Noël Barrot, este așteptat să sosească în cursul serii.

UPDATE 20:32 Social-democrații germani condiționează sprijinul pentru von der Leyen de extrema dreaptă

Saskia Esken, co-liderul Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), a declarat că partidul său o va realege pe actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doar dacă aceasta se va distanța de extrema dreaptă, informează Politico.

„Von der Leyen are în mod clar sprijinul nostru în calitate de președinte al Comisiei dacă face o declarație clară în următoarele săptămâni – de preferință în următoarele ore – cu privire la faptul că se bazează sau nu pe aprobarea extremiștilor de dreapta și a populiștilor de dreapta din Parlamentul European”, a declarat Esken în timpul unui interviu televizat pentru postul public de televiziune ARD.

“A face ca președinția ei să depindă de aprobarea populiștilor de dreapta și a extremiștilor de dreapta nu este posibil. Nu am accepta așa ceva”.

Deși se așteaptă ca Partidul Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen să devină cel mai mare grup unic din Parlament după alegeri, asigurarea unui al doilea mandat s-ar putea dovedi dificilă pentru actualul președinte al Comisiei.

UPDATE 20:29 Conservatorii câștigă în Croația – exit poll

Au sosit primele estimări din Croația: partidul de centru-dreapta al premierului Andrej Plenković a obținut 33,74% din voturi, ceea ce s-ar traduce prin șase eurodeputați, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne publicat de agenția de presă a țării, HINA, citată de Euronews.com.

Astfel, Uniunea Democrată Croată (HDZ) ar obține încă doi legislatori, față de patru în prezent. Alianța de centru-stânga SDP, care conține liberali și socialiști, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 27,81% și patru eurodeputați.

Mișcarea de extremă dreapta Mișcarea Patriei, cu care Plenković a semnat recent un acord de coaliție, ar obține 8,67% din voturi, dar nu este încă clar dacă acest lucru le-ar fi suficient pentru a intra pentru prima dată în Parlamentul European. Între timp, Verzii lui Možemo! ar obține 5,84% din totalul voturilor, în creștere față de cele 1,8% pe care le-au obținut în 2019.

UPDATE 20:27 Politico: Renew se pregătește să piardă locuri în Franța

Un mic grup de angajați ai Renew s-au adunat într-o cameră din Parlamentul European din Bruxelles, așteptând cu nerăbdare rezultatele, relatează Politico.

Delegația franceză, în special, ar putea pierde 8 locuri, potrivit unor estimări confidențiale care au circulat mai devreme în această după-amiază, văzute de Politico și comentate de un oficial Renew care nu a putut vorbi în mod oficial.

Astfel, francezii ar rămâne cu o delegație formată din 15 persoane, în cazul în care rezultatele vor fi confirmate în jurul orei 20.00. Primele proiecții în Slovacia și Austria par totuși mai bune decât se așteptau, au spus aceștia.

Patru eurodeputați se vor alătura staff-ului campaniei și vor vorbi mai târziu cu jurnaliștii de la Bruxelles în această seară: Iskra Mihaïlova de la Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți din Bulgaria, Hilde Vautmans de la Open VLD din Belgia, Karen Melchior de la Partidul Social Liberal din Danemarca și Malik Azmani de la Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD).

UPDATE 20:26 Citește și: Parlamentul European virează spre dreapta, avans important al extremei drepte

UPDATE 20:24 Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, realeasă în Malta

În Malta, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a clasat confortabil pe primul loc în urma votului. Metsola, din partea Partidului Naționalist de opoziție, va fi însoțită în următorul Parlament de Alex Agius Saliba, din partea Partidului Laburist, care se va întoarce pentru al doilea mandat, scrie Politico.

Malta are șase locuri în Parlamentul European.

UPDATE Ora 20:06 Conservatorii conduc în alegerile din Bulgaria (exit-poll)

Partidul conservator al fostului premier Boiko Borisov a ieșit pe primul loc în alegerile legislative de duminică din Bulgaria, a șasea rundă de alegeri în trei ani în această țară balcanică, potrivit sondajelor publicate la închiderea secțiilor de votare, potrivit AFP.

Partidul Gerb a obținut între 26% și 28% din voturi, cu mult înaintea coaliției reformiste Schimbare continuă/Bulgaria democratică (aproximativ 15%), care nu a reușit să își mențină ritmul după protestele masive anticorupție din vara anului 2020.

UPDATE 20:05 Von der Leyen, încrezătoare după votul din Germania

Candidatul principal al Partidului Popular European, Ursula von der Leyen, s-a adresat virtual, via Bruxelles, unui eveniment de campanie din Germania, scrie Politico.eu.

„Suntem din nou cea mai puternică forță din Germania”, a declarat von der Leyen, adăugând că „poporul i-a pedepsit pe extremiștii de stânga și de dreapta”.

O proiecție timpurie a rezultatelor din Germania a dat conducerea alianței conservatoare formată din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială, obținând 29,5% din voturi, potrivit unei proiecții timpurii realizate de Infratest dimap pentru televiziunea publică germană.

În ceea ce privește rezultatele europene, von der Leyen a declarat că, deși „trebuie să așteptăm rezultatele alegerilor din toate statele membre. Sunt încrezătoare că PPE va avea rezultate bune și acolo”.

UPDATE 20:03 După un rezultat slab la ieşirea de la urne, social-democraţii germani (SPD) se pregătesc pentru “un rezultat foarte amar” la alegerile europarlamentare, a declarat duminică seara secretarul general al partidului.

“Este o înfrângere dură pentru noi astăzi”, a declarat Kevin Kuhnert, din cadrul SPD, la postul public de televiziune ARD – relatează DPA, citată de Agerpres.

Sondajele la ieşirea de la urne ale televiziunilor ARD şi ZDF, publicate imediat după ora 18.00 (16.00 GMT), plasează SPD, formaţiunea de centru-stânga, pe locul al treilea la alegerile europarlamentare, cu 14%, ceea ce ar fi cea mai slabă performanţă a partidului la un scrutin naţional democratic din Germania.

Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe locul al doilea, cu aproximativ 16-16,5% din voturi, în urma blocului CDU/CSU, cu 29,5% până la 30% din voturi obţinute.

Kuhnert a refuzat să dea vina pe principala vedetă a SPD, cancelarul Olaf Scholz, pentru performanţa dezastruoasă a partidului şi a apărat decizia de a folosi imaginea lui Scholz în mod proeminent pe materialele de campanie şi pe afişe.

“Câştigăm împreună şi pierdem împreună”, a declarat Kuhnert, adăugând că partidul nu caută ţapi ispăşitori.

Kuhnert a spus că SPD trebuie acum să caute greşelile şi să se împace în mod onest cu rezultatul. El le-a promis susţinătorilor săi: “Ne vom întoarce”.

Co-liderul formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Tino Chrupalla, a calificat drept “istoric” rezultatul obţinut de partidul său la alegerile europene.

“Am obţinut un super rezultat şi cred că va merge şi mai sus în cursul serii. Aşa că nu vom renunţa astăzi la locul doi”, a declarat Chrupalla.

În urmă cu câteva luni, partidul era cotat cu peste 20%. Dar cifrele de susţinere ale AfD au scăzut semnificativ în urma marilor demonstraţii din ianuarie şi februarie, după relatări privind o reuniune secretă a dreptei la Potsdam. Întâlnirea s-a axat pe aşa-numita remigraţie. Scandalurile mai recente în care au fost implicaţi principalii candidaţi ai AfD pentru UE, Maximilian Krah şi Petr Bystron, au afectat, de asemenea, poziţia AfD.

Atât Krah, cât şi Bystron sunt suspectaţi de posibile legături cu Rusia, iar în cazul lui Krah şi cu China.

UPDATE 20:00 Prezența la vot în Spania a scăzut cu 11 puncte față de 2019

Interesul spaniolilor pentru alegerile europene pare să se fi diminuat: prezența la vot la ora 18.00 CET ajunsese la 38,38%, potrivit postului național de televiziune RTVE, citat de Euronews.com. Această rată este în scădere considerabilă față de cea de 49,44% înregistrată în 2019, când în țară au avut loc și o serie de alegeri locale și regionale. De atunci, țara a devenit din ce în ce mai polarizată.

Secțiile de votare din Spania urmează să se închidă la ora 20.00 CET.

UPDATE Ora 19:57 În cel mai mic membru al Uniunii Europene, Malta, Partidul Laburist, aflat la guvernare, a suferit pierderi semnificative la alegerile europene de duminică, potrivit unor prime rezultate parţiale, informează dpa, citată de Agerpres.

În pofida acestor rezultate, premierul maltez Robert Abela a vorbit duminică despre o victorie “solidă” în capitala Valletta. Insulei mediteraneene cu circa 500.000 de locuitori îi sunt atribuite şase mandate în Parlamentul European.

Potrivit previziunilor din timpul după-amiezii, trei din aceste mandate vor reveni laburiştilor. Opoziţia conservatoare, Partidul Naţionalist, se poate aştepta la două sau trei mandate.

Actuala preşedintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, din partea Partidului Naţionalist, şi-a asigurat un loc în noul Parlament European.

Campania electorală a Partidului Laburist a fost marcată de un scandal de corupţie în care a fost implicat fostul premier maltez Joseph Muscat.

UPDATE Ora 19:55 Doar aproximativ 15% dintre croați s-au prezentat la urne pentru alegerile pentru Parlamentul European până la ora 17.00, a anunțat comisia electorală națională, citată de Politico.

Aceasta este o prezență la vot semnificativ mai mică în comparație cu alegerile europene din 2019, când puțin peste 21 la sută au votat până la aceeași oră.

Peste 3,7 milioane de alegători au fost eligibili să voteze și să decidă care dintre cei 12 reprezentanți croați vor face parte din Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

Secțiile de votare din Croația au fost deschise de la ora 7 dimineața și s-au închis la ora 19.00.

UPDATE 19:50 Alianța de stânga condusă de Timmermans, pe locul 1 în Țările de jos (exit-poll) 

• Alianța laburistă/stânga verde (PvdA/GL): 21,6%.
• Partidul Libertății (PVV), de extremă dreapta, al lui Geert Wilders: 17.7%
• VVD: 11.60%

UPDATE 19:45 Prezenţa la urne pe ţară la alegerile europarlamentare a fost, duminică, până la ora 19,00, de 43,23%, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, transmite Agerpres.

În 2019, până la ora 19,00, votaseră la acest scrutin 42,97% dintre alegători. Duminică, în mediul urban au votat 36,73%, iar în mediul rural – 51,67%. Potrivit BEC, în Capitală au votat 34,65% dintre cetăţeni. În Sectorul 1 au votat 40,04%, în Sectorul 2 – 35,41%, în Sectorul 3 – 28,75%, în Sectorul 4 – 35,71%, în Sectorul 5 – 34,26%, iar în Sectorul 6 – 38,04%. Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.

UPDATE 19:47 Potrivit unor rezultate neoficiale, prezența la vot la alegerile europene din Cehia ar putea depăși 30%, devenind astfel cea mai mare prezență la vot de la aderarea țării la UE în 2004, notează Politico.eu.

În capitală, Praga, și în Brno, al doilea oraș ca mărime, prezența la vot a fost de aproximativ 40 %. În Cehia, la fel ca în majoritatea țărilor, alegătorii din marile orașe tind să voteze mai degrabă pentru partidele progresiste persoanele care locuiesc în zonele rurale.

Deși prezența provizorie la vot este mai bună decât în mod normal, având în vedere că majoritatea cehilor tind să ignore alegerile europene, 30 % ar plasa totuși Cehia printre țările cu o prezență la vot mai mică decât media.

UPDATE 19:44 Alegerile europene de duminică au adus premiera așteptată în Austria: pentru prima dată, FPÖ (extrema dreaptă) a ieșit pe primul loc – și nu doar la un scrutin european, ci și la un scrutin național în general (în afară de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016), relatează APA.

Până acum, ÖVP sau SPÖ au ieșit întotdeauna pe primul loc în alegerile europene. Cele 27 de procente conform prognozei de tendință se apropie de cel mai bun rezultat electoral la nivel național al FPÖ (la alegerile europene din 1996).

Faptul că FPÖ a ieșit pe primul loc la alegerile europene arată forța actuală a partidului. În mod tradițional, Partidul Libertății a avut, de obicei, rezultate mai slabe la alegerile pentru UE decât la alegerile pentru Consiliul Național din apropiere.

Acest lucru a fost complet diferit doar la primele alegeri europene după aderarea din 1995: la 13 octombrie 1996, FPÖ a obținut 27,53% și, prin urmare, o susținere semnificativ mai mare decât la precedentele alegeri pentru Consiliul Național din 17 decembrie 1995, cu doar 21,89%.

Rezultatul din 96 a fost cel mai mare rezultat istoric al FPÖ în alegerile federale de până acum (înainte de cel de la alegerile pentru Consiliul Național din 1999, cu 26,94%). Cu toate acestea, partidul albastru nu a reușit atunci decât să se claseze pe locul al treilea – după ÖVP și SPÖ. Dacă acest rezultat va fi completat de rezultatul alegerilor de duminică, era încă neclar după închiderea urnelor. Acest lucru se datorează faptului că prognoza de tendință realizată de FORESIGHT/ARGE Wahlen și Peter Hajek în numele APA/ORF/Puls 24 se bazează pe sondaje efectuate în rândul alegătorilor cu drept de vot și are o marjă de fluctuație de 2,5 puncte procentuale. Clarificări vor fi oferite doar după ce rezultatele vor fi disponibile (după ora de închidere a urnelor la nivelul UE, 23.00).

UPDATE Ora 19:38 Surpriză în Belgia? Un partid de extremă-stânga se află în fruntea sondajelor de la ieșirea de la urne în Valonia

Se pregătește o surpriză în Belgia? Potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de RTL și de Universitatea ULB din Bruxelles, partidul de extremă-stânga PTB se află pe primul loc în Valonia la alegerile federale belgiene, care au loc tot astăzi, scrie Politico.

Formațiunea revendică 24% din voturi, potrivit sondajului, care a intervievat 6.000 de persoane. Socialiștii se află pe locul al doilea, cu 21,5 la sută.

PTB s-a clasat pe locul al doilea în sondajele la ieșirea de la urne din regiunea Bruxelles – cu 18 procente, în urma celor 19 procente ale liberalilor de centru-dreapta din Mouvement Reformateur.

Dacă acest sondaj se adeverește – și este un mare „dacă”, deoarece Belgia nu are cu adevărat o cultură a sondajelor la ieșirea de la urne – discuțiile privind guvernul belgian ar putea deveni foarte dificile. În Flandra, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang este pe cale să câștige, obținând aproximativ un sfert din voturi în sondaje.

UPDATE Ora 19:28 Prezența record la votul din Ungaria l-ar putea ajuta pe Viktor Orbán

Prezența record de până acum la alegerile europene din Ungaria ar putea avantaja partidul de guvernământ Fidesz al lui Viktor Orbán, potrivit Politico.

La ora 17.00, prezența la vot în țară era de 50,69%. La aceeași oră, prezența era de 37,06 la sută la alegerile UE din 2019.

Prezența la vot a fost deosebit de pronunțată în sate, a declarat Péter Krekó, director executiv la think tank-ul independent Political Capital, unde sprijinul pentru Orbán este în mod tradițional puternic. „Sunt de așteptat rezultate bune pentru Fidesz”, a spus el.

UPDATE 19:25 Partidul Noua Democrație, aflat la putere în Grecia, câștigă alegerile – exit poll

Partidul liberal-conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis, Noua Democrație (PPE), aflat la guvernare, ar fi ieșit învingător și ar putea să-și păstreze numărul actual de 8 eurodeputați, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne, notează Euronews.com.

Partidul de stânga radicală Syriza (Stânga) pare să fie cel mai mare perdant al serii în Grecia și să piardă doi eurodeputați, păstrând doar patru locuri.

Totuși, partidul de centru-stânga PASOK (S&D) și-a sporit influența și a câștigat un loc, conform sondajului la ieșirea de la urne.

Grecia, cu o populație de 10,43 milioane de locuitori, are o delegație de 21 de locuri.

UPDATE Ora 19:24 Vremea caniculară ține alegătorii greci departe de secțiile de votare

În condițiile în care temperatura a urcat până la 33 de grade Celsius, numărul celor care merg la urne în capitala Greciei, Atena, rivalizează cu numărul celor care au preferat să meargă la plajă pentru a face o baie, scrie BBC.

Prezența la vot la alegerile europene era de 26,1% la nivel național până la ora locală 14:30 (11:30 GMT), ceea ce înseamnă că un total de 2.504.389 de alegători au votat până la acea oră.

Pentru comparație, prezența la vot la aceeași oră la alegerile naționale din iunie 2023 a fost de 31,5%.

În afară de prezența la vot și de avansul iminent al partidului de guvernământ, interesul se concentrează astăzi și asupra procentului pe care îl vor însuma partidele de extremă dreapta.

UPDATE 19:23 Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz ar urma să se prăbușească la un record negativ după votul de duminică pentru Parlamentul European din Germania, ajungând la cel mai slab rezultat din orice alegeri la nivel național, potrivit primelor proiecții, relatează Politico.eu.

Se estimează că SPD va termina pe locul al treilea, cu 14%, o scădere de aproape două puncte procentuale față de acum cinci ani.

„Acesta este un rezultat electoral foarte amar pentru noi”, a declarat secretarul general al partidului, Kevin Kühnert, pentru postul public de televiziune ARD.

Alianța conservatoare formată din Partidul Creștin-Democrat (CDU) și partenerul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), ar urma să câștige alegerile cu 29,5%, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, ar urma să se claseze pe locul al doilea cu 16,5%.

Proiecțiile inițiale ale rezultatelor din acest an, publicate duminică la ora 18.00, oferă o primă imagine a ceea ce ar putea arăta delegația Parlamentului din cea mai mare țară a Uniunii Europene.

UPDATE 19:11 CDU în frunte în Germania, extrema dreaptă pe locul 2 / Înfrângere dură pentru socialiștii lui Scholz (exit-poll)

Social-democrații cancelarului Olaf Scholz se îndreaptă spre o înfrângere grea, fiind creditat pe locul trei de sondajele de la ieșirea de la urne în scrutinul european din Germania, scrie BBC.

Creștin-democrații CDU și CSU sunt pe cale să obțină până la 30% din voturi, iar AfD, formațiunea de extremă-dreapta, 16-16,5%. SPD-ul este creditat cu 14%.

Verzii ar urma să se claseze pe locul al patrulea, cu aproximativ 12%, în timp ce liberalii de la FDP ar urma să obțină 5%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne.

UPDATE 19:10 În Cipru, PPE și Stânga sunt la egalitate – exit poll

Presa cipriotă, potrivit sondajelor Alpha la ieșirea de la urne, estimează că Raliul Democrat liberal-conservator (PPE), partidul din coaliția de guvernare, a obținut între 25,5% și 28,5% din voturi. Între timp, Partidul Progresist al Oamenilor care Muncesc (Stânga) este estimat că a obținut între 23% și 26%. Marja de eroare face imposibilă deocamdată stabilirea unui câștigător clar, urmând ca rezultatele finale să fie confirmate ulterior, notează Euronews.com.

Cipru trimite 6 eurodeputați în Parlamentul European.

UPDATE 19:08 Prezența la vot în Ungaria, la un nivel record, depășind pragul de 50%

Mai mult de jumătate din cei 7,8 milioane de alegători din Ungaria votaseră la aceste alegeri până la ora 17:00 CET – un nivel record pentru această țară de la aderarea la UE în 2004, relatează Euronews.com.

Precedentul record fusese stabilit în 2019, cu o prezență la vot de 43,36%.

UPDATE 19:05 Prezența la vot în Polonia se anunță slabă

Prezența la vot în Polonia la alegerile europene de astăzi ar trebui să fie de aproximativ 40%, potrivit unei previziuni elaborate de portalul de știri Onet pe baza primelor cifre furnizate de Comisia Electorală Națională din Polonia (PKW), notează Politico.eu.

Dacă cifra finală se va menține, aceasta ar fi semnificativ sub prezența la vot din 2019, de 45,7 la sută.

PKW a declarat într-o conferință de presă că, până la prânz, au participat 11,66% dintre alegătorii eligibili – cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Comisia a mai spus că votul de dimineață s-a prăbușit în districtele din sud-estul Poloniei. Dacă acest lucru se va menține, ar fi o veste proastă pentru partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), deoarece aceste regiuni reprezintă nucleul bazei sale electorale.

PiS, care a guvernat Polonia din 2015 până anul trecut, se află într-o competiție cap la cap în alegerile europene cu Coaliția Civică a premierului Donald Tusk. Fiecare grupare speră să se laude cu o victorie electorală care să o pregătească pentru votul prezidențial cheie de anul viitor.

UPDATE Ora 19:03 Așteptăm acum estimările pentru Austria, Cipru, Germania, Grecia, Malta, Olanda.

UPDATE Ora 18:49 Parlamentul European, reamenajat pentru noaptea alegerilor

Hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles a fost transformat într-o scenă unde proiecțiile și rezultatele vor fi prezentate treptat după ora 18:15 CET. Purtătorii de cuvânt ai Parlamentului joacă rolul de prezentatori ai evenimentelor, în timp ce locurile, rezervate în mod tradițional legislatorilor, au fost ocupate de jurnaliști.

Last briefing before the #EUElections2024 night. Livestream starting now from the European Parliament Hemicycle in Brussels: https://t.co/hof6yF2FTy pic.twitter.com/2f9xHjMPsY

— Delphine Colard (@DelphineColard) June 9, 2024

UPDATE 18:48 Franța este aproape să doboare recordul de participare la vot al ultimilor 40 de ani

Prezența la vot în Franța pentru alegerile europene ar putea atinge duminică un record al ultimilor 40 de ani, relatează Politico.eu. Până la ora 17.00, 45,26 % dintre alegători votaseră, cu aproximativ două puncte procentuale peste prezența la vot din 2019 la aceeași oră. Nivelul de participare este pe cale să atingă cel mai ridicat punct de la începutul mileniului.

Președintele francez Emmanuel Macron și-a îndeplinit datoria civică mai devreme în cursul după-amiezii în Le Touquet, o destinație de vacanță de pe coasta de nord a țării, unde șeful statului și soția sa dețin o casă. Acestea sunt ultimele alegeri naționale din timpul președinției lui Macron, cu o campanie axată în mare parte pe probleme interne.

UPDATE 18:17 S-au deschis şi ultimele secţii de votare organizate în străinătate

Votarea în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European a început, duminică, la 17:00, ora României, şi în ultimele secţii, cele organizate în Vancouver (Canada) şi pe coasta de Vest a SUA (Los Angeles, Anaheim, San Diego, Sacramento, San Francisco, Las Vegas, Phoenix, Portland, Seattle), informează MAE, citat de Agerpres.

La aceeaşi oră, votarea s-a încheiat în 15 secţii de votare organizate în Australia şi Noua Zeelandă (Canberra, Melbourne, Adelaide, Perth, Sydney, Surfers Paradise, Auckland), China (Beijing, Shanghai, Hong Kong), Singapore, Malaysia, Japonia, R. Coreea şi Filipine. Procesul electoral s-a derulat în condiţii normale, fără a fi necesară prelungirea programului de votare.

Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, la secţiunea dedicată alegerilor.

MAE reaminteşte că la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Până la 18:00 ora României, în străinătate votaseră 153.058 de alegători, conform https://prezenta.roaep.ro.

Potrivit AEP, la secțiile din străinătate au votat puțin peste 150 de mii de români, cu aproape 60% mai puțini decât în 2019.

UPDATE Ora 18:15 Partidul de extremă dreapta, în frunte în Austria (exit poll-uri)

Partidul de extremă-dreapta FPÖ a ieșit pe primul loc la alegerile europene de duminică din Austria, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne publicate de principalele mass-media, transmite agenția AFP.

Acesta este creditat cu 27% din voturi, devenind pentru prima dată cea mai importantă forță politică din țara alpină.

Conservatorii (ÖVP) sunt creditați cu 23,5% din voturi iar social-democrații (SPO) cu 23%.

UPDATE Ora 18:03 AEP: Până la ora 18,00 au votat 7.239.290 de alegători (40,18%)

Până la ora 18,00 au votat duminică, la alegerile europarlamentare, 7.239.290 de alegători (40,18%), potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, transmite Agerpres.

În mediul urban au votat 3.535.307 alegători, iar în mediul rural 3.715.594 de alegători.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 51.435 de alegători.

UPDATE 17:55 Poliţia din Praga a arestat un suspect de terorism

Măsurile de securitate în gări şi locuri publice din Praga au fost sporite după arestarea unui bărbat având legătură cu o ameninţare teroristă în Republica Cehă, informează duminică dpa, citată de Agerpres.

Poliţia cehă a anunţat duminică pe platforma de socializare X că această măsură a fost necesară din cauza unei potenţiale ameninţări la adresa infrastructurii.

Suspectul, despre care se crede că este vorbitor de spaniolă care provine dintr-o ţară din America Latină, era căutat de vineri, au declarat autorităţile, care au avertizat anterior că bărbatul este periculos.

Procurorul Martin Bily a declarat că bărbatul a fost cercetat pentru incendiere, deşi procedurile penale nu au fost încă începute. Mai multe detalii nu au fost furnizate.

Informaţii suplimentare sunt aşteptate după o reuniune a Consiliului Naţional de Securitate.

Ministrul de interne Vit Rakusan a scris duminică pe platforma X că, deşi măsurile de securitate preventivă rămân în vigoare în locurile publice aglomerate din Praga, nu există niciun pericol imediat.

UPDATE 17:54 În Germania, rata de participare la alegerile europene este în creştere faţă de 2019

Rata de participare în Germania la alegerile europene de duminică se situa la ora locală 14:00 (12:00 GMT) la 32,3%, cu aproape trei puncte procentuale mai mult faţă de rata de 29,4% înregistrată la aceeaşi oră la alegerile europene din 2019, conform datelor publicate de comisia electorală, informează EFE, citată de Agerpres.

Aceste date reprezintă o rată provizorie a prezenţei la vot pe baza datelor de la secţiile de votare selectate şi nu includ voturile prin poştă.

La alegerile europene din 2019, prezenţa la vot în Germania a fost de 61,4%.

În Germania, urnele se închid la ora locală 18:00 (16:00 GMT).

Circa 60,9 milioane de germani sunt chemaţi la urne la aceste alegeri europene, dintre care aproximativ 5,1 milioane vor putea vota pentru prima dată, inclusiv cei care au împlinit 16 ani.

În plus, aproximativ 4,1 milioane de cetăţeni ai altor ţări membre ale UE cu reşedinţa în Germania îşi vor putea exercita dreptul de vot în această ţară.

Un total de 1.413 candidaţi din 35 de partide şi alte organizaţii politice candidează pentru cele 96 de locuri alocate Germaniei la alegerile europene.

De la închiderea ultimelor secţii de vot dintr-un stat membru al UE – Italia, la ora 23:00 (21:00 GMT) -, rezultatele disponibile până la acel moment vor fi publicate pe portalul comisiei electorale germane şi vor fi actualizate continuu.

Este de aşteptat ca rezultatele oficiale provizorii să fie cunoscute la primele ore ale zilei de luni.

UPDATE 17:53 Tinerii de 16 ani votează pentru prima oară în Belgia și Germania

Douăzeci și șase de milioane de europeni sunt eligibili să voteze pentru prima dată la aceste alegeri, dintre care două milioane cu vârste de 16 și 17 ani, transmite BBC.

Cei de 16 ani au mai putut vota în Austria și Malta, dar astăzi este o premieră în Belgia și Germania. În Grecia, aceștia pot vota de la 17 ani.

BBC nu a observat mulți tineri votanți la secția de votare din Bruxelles pe care au vizitat-o, dar cea mai tânără prințesă a Belgiei, Eléonore, a venit să voteze în această dimineață, împreună cu frații ei mai mari și cu Prințesa Moștenitoare Elisabeta.

Iar tinerii belgieni vor ști că votul aici nu este doar un drept democratic, ci și o datorie legală. Dacă nu se prezintă, ar putea fi sancționați cu amendă, deși, în practică, cei care nu votează tind să scape de urmărirea penală.

UPDATE 17:37 Participarea scade în Grecia și crește în Cipru

Aproximativ 26,1% dintre alegătorii cu drept de vot au votat în Grecia până duminică la ora 14:30, a anunțat Ministerul de Interne al țării. Această cifră este cu aproximativ 5 puncte procentuale mai mică decât cifrele de participare deja înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut la alegerile naționale, notează Politico.eu.

În Cipru, participarea până la ora 15.00 era substanțial mai mare, de 38,6%. Pentru alegerile locale, care au loc tot duminică, cifra este mai mică, de 33,2 la sută.

Temperaturile sunt deosebit de ridicate în ambele țări, iar plajele sunt pline. Multe urne de vot sunt amplasate în săli de clasă fără aer condiționat și, în unele cazuri, fără nici măcar un ventilator.

Președintele cipriot Nikos Christodoulides a promis, după ce și-a exprimat votul într-o sală de clasă coaptă, că în trei ani toate școlile vor avea aer condiționat.

UPDATE Ora 17:36 În orașul Essen din vestul Germaniei, votul de astăzi a început cu un mic incident. La o secție de votare amenajată într-un azil din cartierul Heidhausen, lucrătorii electorali nu au putut avea acces la urna de vot, care era încuiată într-o încăpere pe care niciunul dintre cei prezenți nu a putut să o deschidă, scrie Politico.eu.

„Am livrat apoi imediat urna de vot cu documentele de vot relevante, astfel încât votul a putut începe la ora 8.06”, a declarat șeful biroului electoral din Essen.

Potrivit ultimelor cifre, participarea a scăzut în Saxonia-Anhalt și Schleswig Holstein, în timp ce a crescut în Hamburg și Munchen.

În Saxonia-Anhalt, 28,4% dintre persoanele cu drept de vot au votat la alegerile locale și europene până la ora 14.00 – în aceeași perioadă, în urmă cu cinci ani, când au avut loc ultimele alegeri europene, prezența la vot fusese de 31,1%.

În Hamburg, 48,8 la sută dintre alegătorii cu drept de vot au votat la alegerile UE până la ora 14.00 – cu 4,7 puncte procentuale mai mult decât în 2019.

În opt landuri germane, alegătorii au ocazia să decidă astăzi și componența noilor parlamente orășenești, municipale și districtuale și să aleagă noi primari.

Votul are loc în Baden-Württemberg, Hamburg, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Renania-Palatinat, Saarland, Saxonia-Anhalt, Saxonia și Brandenburg. În Turingia se organizează, de asemenea, alegeri în turul doi după un prim tur de scrutin al alegerilor locale în luna mai.

UPDATE Ora 17:34 Prezența la vot în Lituania la ora locală 17.00, aproape la jumătate față de cea din 2019

Mai puțin de un sfert dintre alegătorii lituanieni își exercitaseră dreptul la vot până la ora locală 17.00, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

Aceasta reprezintă puțin peste jumătate din numărătoarea observată la acea oră pentru alegerile din 2019.

Țara cu 2,8 milioane de locuitori are 11 membri ai Parlamentului European. Potrivit centrului de sondaje Euronews, Partidul Social-Democrat din Lituania (LSDP) ar trebui să obțină o victorie confortabilă, iar conservatorii creștin-democrați (TS-LKD) ar urma să se claseze pe locul al doilea, la mare distanță.

Lithuania, European Parliament election today:

Turnout at 4 PM CEST (5 PM EEST)

…
2019: 44.9%
2024: 23.5%

Source: Central Electoral Commission

Special election page: https://t.co/1An2baUJmP#EP2024 #rinkimai2024 pic.twitter.com/8spu95XjP3

— Europe Elects (@EuropeElects) June 9, 2024

UPDATE Ora 17:27 Verzii așteaptă cu nervozitate rezultatele din Franța

Verzii europeni sunt așteptați să îndure o noapte de pedeapsă. Candidatul lor principal, Bas Eickhout, încerca să găsească unele aspecte pozitive atunci când l-am sunat pentru a verifica starea de spirit, relatează Politico.eu. În Letonia, a spus el, partidul va depăși pragul necesar pentru a obține un loc în parlament – un prag pe care nu a reușit să îl depășească nici măcar în timpul „valului verde” din 2019. Dar în Republica Cehă, veștile nu au fost la fel de bune, Partidul Verde nereușind să atingă pragul.

„Acum se așteaptă în principal Franța și Germania, acestea sunt cifrele mari”, a spus el. În Franța, Verzii riscă să fie eliminați cu totul. Campania de acolo nu a fost „splendidă”, a spus Eickhout. Dar el crede în continuare că vor atinge pragul.

UPDATE Ora 17:11 Un sfert din electorat a votat în Italia începând de sâmbătă şi până duminică la prânz

Un sfert din electoratul italian a votat în alegerile europene de la deschiderea urnelor, sâmbătă după-amiază, şi până duminică la prânz, într-un scrutin în care analiştii avertizează că s-ar putea înregistra un vârf de absenteism istoric, informează EFE, citată de Agerpres.

Secţiile de votare se închid la ora locală 23:00 (21:00 GMT), Italia fiind una dintre ţările care fac acest lucru mai târziu în UE.

Duminică, la ora locală 12:00 (10:00 GMT), votaseră peste 25% dintre cetăţenii cu drept de vot, dintr-un total de peste 51,2 milioane de persoane chemate la vot, potrivit datelor Ministerului de Interne în baza contabilizării prezenţei la vot în 58.047 din cele 61.650 de colegii electorale existente.

Potrivit experţilor, la alegerile europene din acest an ar putea exista o abţinere de 50% sau mai mult din electorat, o cifră foarte scăzută care ar marca un record istoric în raport cu alegerile precedente.

La alegerile europene din 2019 – când votul s-a desfăşurat doar o zi, nu două zile ca de această dată – participarea a fost de 54,5%, mai puţin decât la alegerile din 2014, când a depăşit 57%.

În afară de scrutinul european, în acest weekend se va vota şi pentru alegerile municipale în aproximativ 3.700 de oraşe italiene, inclusiv oraşe importante precum Florenţa, Bari, Cagliari sau Perugia.

UPDATE Ora 17:13 Românii din Bruxelles au ieşit duminică în număr mare să voteze la alegerile europarlamentare, profitând de faptul că s-au organizat mai multe secţii de votare decât în 2019, şi au spus că votează pentru viitorul copiilor lor, chiar dacă nu toţi au fost mulţumiţi de campania pentru alegerile europene din România, relatează Agerpres.

La Autoworld Bruxelles, Parc du Cinquantenaire 11, s-au organizat nu mai puţin de trei secţii de votare pentru românii din Bruxelles, la care până la ora locală 13:00 veniseră să voteze circa 500 de oameni.

Însă votarea a început de la prima oră a dimineţii, după cum ne-a declarat preşedinta secţiei de votare nr. 41, Annelice Şerban.

“Ne bucurăm să vedem că am avut chiar la ora 07:00 un prim votant, un tânăr, după care votul a decurs în condiţii normale. Lumea a ieşit la vot, românii au ieşit la vot, ceea ce ne bucură foarte tare. În continuare este o prezenţă cumva dorită de către noi şi asta în primul rând pentru că am încercat ca la alegerile europarlamentare să avem mai multe secţii în Belgia, cu o distribuire echilibrată, respectiv 24 de secţii, dintre care 10 secţii în Bruxelles”, a afirmat ea.

Annelice Şerban a adăugat că există “secţii nou înfiinţate faţă de alegerile precedente, cu aceeaşi dorinţă de a încerca să venim către comunităţi şi această invitaţie la vot este şi o dorinţă a noastră, a reprezentanţilor ambasadei, de a le oferi aceste condiţii anul acesta, la alegerile europarlamentare, pentru a evita orice alte neplăceri cu care ne-am confruntat în trecut”.

Printre cetăţenii care au venit la secţia nr. 41 să voteze este şi Robert, de 34 de ani, un român ceva mai neobişnuit. El a crescut în Canada şi locuieşte acum în Belgia, mărturisind că se simte jenat că nu poate vorbi fluent româneşte, deşi şi fosta lui soţie era româncă.

“Cred că este foarte important să votăm pentru a ne asigura că Parlamentul European poate lucra eficient. Este important să existe un nivel bun de reprezentare şi ca mulţi oameni să iasă la vot, indiferent unde. În acelaşi timp, e important ca toată lumea să se simtă reprezentată”, le-a spus el jurnaliştilor români.

Deşi nu vorbeşte prea bine limba română, Robert spune textual: “Trăiesc în Europa, sunt cetăţean român şi votez pentru Parlamentul European”.

Radu, de 30 de ani, a spus că a votat “cu gânduri pentru mai bine şi pentru o Românie unită şi care să se gândească la viitor”. Tânărul care a venit în Belgia de ceva mai mult de un an se declară mulţumit de campanie pentru alegerile europene din România şi spune că a avut de unde se informa.

“Da, am găsit foarte multe surse, în special din România, aşa că am putut să citesc destul de mult şi să mă documentez”, a spus Radu.

Nu de aceeaşi părere este Dorin Perev, de peste 40 de ani, care spune că trăieşte de multă vreme în Belgia.

“Am votat cu gânduri despre viitor, un viitor mai bun pentru toţi românii, din România şi din afară, cu gânduri pentru copiii noştri şi cu gânduri despre o reînnoire, pentru că reînnoirea mereu aduce şi oameni, şi idei”, a afirmat Dorin.

Întrebat dacă se consideră suficient de bine informat în această campanie electorală, el a răspuns: “La alegerile europene nu prea. Subiectele le cunosc, mai lucrez pe aici, dar am căutat mai multe informaţii pe website-ul ambasadei şi am găsit foarte puţin, curios.”

Mihăiţă Papară, un tânăr român din Belgia, a spus la rândul lui că a votat “cu speranţă pentru copii”.

“Avem juniorii cu noi şi e important să avem opţiuni, să avem speranţă pentru viitor. Ieşiţi, votaţi, folosiţi-vă votul!”, a îndemnat el, făcându-se ecoul sloganului PE “#Use your vote”.

O româncă de 47 de ani care nu a dorit să-şi dezvăluie numele şi care locuieşte de mult în Belgia afirmă că a votat din sentimentul datoriei.

“E o mare responsabilitate pentru noi toţi, toţi avem o datorie faţă de Europa”, a afirmat ea, mărturisind că nu a urmărit dezbaterile electorale din România.

“În schimb cunosc puţin din orientările europene ale diferitelor partide, evident, şi pe acest fundament am votat astăzi”, şi-a explicat ea votul, mărturisind că nu şi-a schimbat votul faţă de precedentele alegeri europene.

Deşi în general votul a decurs fără incidente la secţiile de votare 41, 42 şi 43 din Bruxelles, au existat câteva cazuri în care români care votaseră deja pentru candidaţii belgieni de la europarlamentare au votat şi pentru cei de pe listele din România. După ce i-au anunţat pe membrii secţiilor că au votat de două ori, au fost puşi să completeze declaraţii pe proprie răspundere şi vor suporta rigorile legii după ce informaţiile vor fi raportate şi coroborate cu autorităţile belgiene.

Situaţia se explică prin faptul că au existat destui români rezidenţi care nu s-au înscris până la 31 martie în registrul electoral pentru a vota la europarlamentare pentru Belgia, dar duminică au fost primiţi să voteze pentru candidaţii belgieni în pofida acestui lucru.

Pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, Ministerul Afacerilor Externe a organizat în Regatul Belgiei 24 de secţii de votare, de trei ori mai multe decât la precedentul scrutin de acest fel, desfăşurat în 2019.

La Bruxelles au fost amenajate 10 secţii de votare, la Anvers două secţii, iar la Liege, Mons, Charleroi, Bruges, Gent, Roeselare, Geel, Hasselt, Namur, Turnhout, Arlon, Sint-Niklaas câte o secţie de votare.

UPDATE 17:10 Nicio grabă la Roma în a doua zi de vot în Italia

Este o zi călduroasă la Roma – temperaturile ating 32 de grade Celsius și se pare că vara a început cu adevărat, notează BBC.

Se pare că sunt mai ales turiști care se plimbă pe străzi – mulți localnici vor fi părăsit orașul pentru plajele din apropiere sau pentru zona rurală.

Ca urmare, unele secții de votare din centrul Romei sunt complet goale.

Votul în Italia a fost deschis ieri după-amiază și până la prânz se situa în jurul valorii de 25%.

Secțiile de votare sunt deschise până la ora locală 23:00, așa că este posibil ca italienii să meargă la vot mai pe seară, după ce își vor încheia activitățile de weekend.

UPDATE 16:45 Cioloş: REPER cere Guvernului să repună harta cu secţiile de vot pe site-ul MAE

Partidul REPER solicită Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe să repună de urgenţă pe site-ul MAE harta cu secţiile şi adresele secţiilor de votare din străinătate, a declarat europarlamentarul formaţiunii Dacian Cioloş, transmite Agerpres.

El a menţionat că, până astăzi, pe site-ul MAE a existat un document cu harta şi adresele secţiilor de vot din străinătate “care, în mod misterios, a dispărut după începerea procesului de vot”.

“Adresa unde românii din diapora puteau verifica unde pot să voteze şi care nu mai funcţionează este aici: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectiilor_de_votare_9_iunie_2024_site_mae.pdf . Cer Guvernului Ciolacu să repună harta cu secţiile de vot pe site-ul MAE pentru că ne scriu foarte mulţi oameni care sesizează dispariţia fişierului cu secţiile de vot şi adresele acestora. Este inadmisibilă o asemenea brambureală din partea celor care organizează alegerile comasate”, a transmis Dacian Cioloş, care deschide lista candidaţilor REPER pentru alegerile europarlamentare, într-un comunicat de presă.

UPDATE Ora 16:44 Președintele austriac face apel la populație să iasă la vot

Votul s-a încheiat deja în provincia Vorarlberg din vestul Austriei, unde secțiile de votare s-au închis la ora locală 13:00, relatează BBC.

Dar oamenii încă își exprimă votul în alte părți ale țării.

Secțiile de votare rămân deschise cel mai mult timp în capitala Viena, unde se poate vota până la ora locală 17:00.

Principalii candidați au votat deja.

Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a făcut apel la oameni să iasă la vot. Luând cuvântul după ce a votat la secția de votare de la Universitatea de Muzică din Viena, el a declarat că se așteaptă la o majoritate „care să fie conștientă de necesitatea unei Europe unite”.

UPDATE 16:41 În Irlanda, Sinn Fein pierde teren, dar cele două partide naţionale importante rezistă

Autorităţile electorale din Irlanda au început numărarea voturilor la alegerile europene în această duminică, în timp ce numărătoarea voturilor locale se desfăşoară încet, cu cele două mari partide naţionale, creştin-democratul Fine Gael şi centristul Fianna Fail aflându-se în frunte, în timp ce Sinn Fein pierde teren, iar separatiştii fac progrese, informează EFE, citată de Agerpres.

Rezultatele finale ale alegerilor europene şi locale desfăşurate vineri în această ţară nu vor fi cunoscute decât în câteva zile din cauza sistemului complex de vot irlandez, de reprezentare proporţională cu transfer de vot între mai mulţi candidaţi.

Cu toate acestea, numărătoarea provizorie a voturilor a indicat încă de sâmbătă că atât Fine Gael (FG) cât şi Fianna Fail (FF), parteneri alături de Verzi în guvernul naţional, îşi vor disputa victoria şi, deşi vor pierde reprezentanţi la nivel local, scăderea va fi mai mică decât se anticipase în sondaje.

Sinn Fein (de stânga), principalul partid de opoziţie, va face şi el progrese faţă de alegerile din 2019, deşi se pare că nu va răspunde aşteptărilor mari, aşa cum o indicau sondajele cu doar câteva luni în urmă.

Purtătorul de cuvânt al Sinn Fein pe probleme economice, Pearse Doherty, a dat asigurări că formaţiunea, fostul braţ politic al Armatei Republicane Irlandeze (IRA), acum inactivă, va depăşi acest eşec şi va lua act în perspectiva alegerilor generale din 2025.

În schimb, ministrul cheltuielilor publice, Paschal Donohoe (FG), a subliniat că primele indicii privind rezultatul alegerilor locale “au distrus” speranţele Sinn Fein de a guverna Irlanda anul viitor.

Puţin peste 3,6 milioane de alegători au fost chemaţi vineri la vot pentru a alege cei 949 de membri care alcătuiesc cele 31 de consilii municipale ale acestei ţări, precum şi pe cei 14 deputaţi pe care Irlanda îi va trimite în Parlamentul European.

Prăbuşirea Sinn Fein, cel mai votat partid la alegerile generale din 2020, şi scăderea uşoară a principalelor partide se explică, parţial, prin transferul de voturi către blocul de candidaţi independenţi şi partide mici, care pentru prima dată în istoria acestei ţări a inclus candidaţi xenofobi şi de extremă dreapta.

Ministrul economiei, Michael McGrath, a apreciat că, pe baza primelor rezultate, extrema dreaptă nu a realizat “progrese masive”, ceea ce arată că există “o mare majoritate” dispusă să voteze într-un mod “foarte diferit de ceea ce oferă extremiştii”.

Problema imigraţiei, a recunoscut el, a dominat campania acestor alegeri, în care coaliţia guvernamentală şi-a amortizat pierderile după ce şi-a înăsprit politica în acest domeniu în ultimele luni, consolidând, de exemplu, controalele la frontieră sau reducând ajutorul financiar pentru nou-veniţi.

Experţii mai susţin că FG a beneficiat de efectul pe care l-a avut demisia neaşteptată din fruntea guvernului, în aprilie, a lui Leo Varadkar şi preluarea mandatului de prim-ministru de către Simon Harris.

În ceea ce priveşte alegerile europene, se aşteaptă ca cele două mari partide să monopolizeze majoritatea mandatelor în joc.

La alegerile europene, în Irlanda sunt în joc 14 mandate în Parlamentul European, cu unul mai mult decât în 2019.

UPDATE Ora 16:38 Care este miza pentru partidele grecești

Guvernul conservator Noua Democrație din Grecia a obținut o victorie răsunătoare cu doar un an în urmă, astfel că rezultatul alegerilor de duminică nu este considerat crucial pentru stabilitatea politică a țării.

Partidul Noua Democrație și-a propus să egaleze rezultatul de la precedentele alegeri europene (33,12%) și nu sprijinul de 40,56% pe care l-a obținut în iunie anul trecut. Orice valoare mai mică, mai ales dacă scade sub 30 la sută, ar putea începe să pună sub semnul întrebării dominația recentă a partidului, scrie Politico.eu.

Principalul partid de opoziție, Syriza, și partidul socialist Pasok se luptă pentru locul al doilea, iar sondajele recente sugerează că Syriza are un avantaj, chiar dacă sub cele 17,83% pe care partidul le-a obținut în iunie anul trecut. O clasare pe locul doi ar putea fi suficientă pentru ca fostul bancher, în prezent liderul Syriza, Stefanos Kasselakis, să își consolideze poziția în partid.

Ca și în restul Europei, se așteaptă ca partidele de extremă dreapta să iasă întărite din scrutinul de duminică. Ultranaționalistul Soluția Greacă pare să își dubleze cel puțin cota de voturi de la alegerile europene din 2019 (4,18%).

UPDATE 16:34 Primele secții de votare se închid în Belgia, dar sunt cozi lungi în continuare la Bruxelles

În Belgia, primele cabine de vot, cele în care se vota pe buletine de hârtie, s-au închis la ora locală 14.00. Cele în care se poate vota electronic sunt încă deschise până la ora 16.00, notează Politico.eu.

Presa locală relatează că timpii de așteptare sunt lungi în unele zone din Bruxelles, citând persoane care au fost nevoite să aștepte două ore.

La începutul zilei, au existat unele rapoarte privind nereguli în cazul celor care votează pentru prima dată. Tinerii de 16 și 17 ani au putut vota pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European, dar presa locală a relatat că unii dintre ei au putut vota și la alegerile naționale și regionale (unde limita de vârstă este de 18 ani). Dacă acest lucru s-a întâmplat cu adevărat, ar fi fost vorba de o eroare umană a celor care au pregătit buletinele de vot sau cartelele de vot, a declarat presei un reprezentant al comisiei electorale centrale.

UPDATE Ora 16:30 Cele mai populare momente ale actualului Parlament European

Un proces, moartea unui președinte, un scandal de corupție și un eurodeputat care a scăpat de poliție alunecând pe o țeavă de scurgere.

Acestea sunt doar câteva dintre momentele definitorii ale Parlamentului European demisionar în timpul celei de-a noua legislaturi, notează Euronews.com.

Parlamentul a aprobat, de asemenea, un număr impresionant de 467 de texte legislative, lăsând 119 proiecte de propuneri pentru viitorul Parlament.

UPDATE Ora 16:15 Prezența la vot în Ungaria urcă cu aproape 10 puncte față de 2019

Prezența la vot în Ungaria este foarte mare. Până la ora 13.00, 33,14% dintre alegătorii cu drept de vot au votat, potrivit biroului electoral național.

În 2019, 24,01% votaseră până la această oră, notează The Guardian.

Orbán, care este liderul UE cel mai pro-rus, și-a concentrat campania electorală pe ceea ce el a descris ca fiind o platformă pentru „pace”.

Înaintea alegerilor, partidul său de guvernământ, Fidesz, a desfășurat o campanie intensă de dezinformare, susținând – fără a furniza dovezi – că există o conspirație globală pentru a forța Ungaria să intre într-un război direct cu Rusia și că opoziția maghiară este dirijată de Occident pentru a submina interesul național.

UPDATE Ora 16:06 Prezența la vot

Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare, la nivel naţional, a fost la ora 16.00 de 32.36 %, conform datelor oficiale anunţate de BEC. La alegerile europarlamentare din 2019, la aceeaşi oră, prezenţa era 31.29 %.

UPDATE Ora 16:05 În timp ce 21 de țări sunt chemate astăzi la urne, experții rămân în alertă pentru un tsunami de dezinformare.

În alerta sa zilnică, Observatorul european al presei digitale (EDMO) a evidențiat o înșelătorie care circulă în Germania și care susține că UE va impune o „taxă de solidaritate ucraineană” de 80 de euro pe lună pentru salariați începând cu luna august.

Este „o încercare de a submina sprijinul pentru Ucraina și, în același timp, de a impulsiona un sentiment negativ față de instituțiile UE, prezentând-o ca impunând măsuri nedrepte cetățenilor UE”, a declarat EDMO, citat de Politico.eu.

Atât Comisia Europeană, cât și Ministerul Federal de Finanțe din Germania au confirmat că nu există astfel de planuri.

Migrația continuă să fie o altă țintă a dezinformării, cu afirmații false în Spania potrivit cărora Partidul Socialist de la Bruxelles, unde au loc astăzi alegeri, reprezintă doar comunitățile musulmane.

Duminică, EFE Verifica, a raportat că aproximativ 20% dintre afirmațiile false despre migranți în UE „au avut ca scop criminalizarea acestora”, prezentându-i ca fiind violenți sau autori de infracțiuni.

Ei au folosit Election24 Check, prima bază de date cu informații verificate pentru țările europene, pentru a analiza 106 afirmații false din ultimele săptămâni.

UPDATE Ora 16:00 Partidul Laburist din Malta, aflat la guvernare, revendică victoria în alegerile europene

Partidul Laburist din Malta a obținut cele mai multe voturi în alegerile europene, potrivit premierului Robert Abela.

Cu toate acestea, se așteaptă ca ponderea sa în voturi să scadă și ar putea avea trei eurodeputați în următorul Parlament European, în loc de patru, cât a avut în legislatura trecută. (Malta are șase reprezentanți în Parlamentul UE, dintre care unul va fi aproape sigur președintele Parlamentului, Roberta Metsola, din partea Partidului Naționalist de opoziție), relatează Politico.eu.

Vorbind la postul de televiziune TVM, Abela a declarat că laburiștii au obținut o „victorie solidă”, dar a recunoscut că „au fost trimise mesaje” de către electorat.

Presa Partidului Naționalist a declarat că diferența dintre cele două partide a fost între 15.000 și 20.000 de voturi (la alegerile europene din 2019, laburiștii au terminat cu un avans de peste 42.500 de voturi).

UPDATE Ora 15:55 Numai în Belgia: Principalul candidat al socialiștilor francofoni își rupe buletinul de vot

Principalul candidat al socialiștilor francofoni la alegerile europene, Elio Di Rupo, și-a încurcat buletinele de vot în timp ce vota duminică dimineața în orașul său natal, Mons, scrie Politico.eu.

În timp ce belgienii votau mai multe buletine de vot pentru alegerile regionale, federale și europene, Di Rupo a părăsit cabina de vot pentru o vreme pentru a cere un nou buletin, spunând că și-a pus „ochelarii greșiți și sunt mulți candidați, așa că am făcut o greșeală”. El a rupt hârtia pentru ca votul său să rămână secret.

Între timp, Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei, a mers la o bere într-un pub din Brakel.

UPDATE Ora 15:50 Participarea scade în Spania și crește în Portugalia

Până duminică, la ora 14:00, 28% dintre alegătorii cu drept de vot din Spania au votat, a anunțat Ministerul de Interne al țării. Această cifră este cu aproape 7 puncte procentuale mai mică decât cea de 34,7 % de participare înregistrată în aceeași perioadă în urmă cu cinci ani, când au avut loc ultimele alegeri europene, notează Politico.eu.

În Portugalia, în schimb, participarea până la prânz a fost substanțial mai mare decât în 2019, când aproape 69% dintre alegătorii înregistrați s-au abținut. La prânz, 15 la sută dintre alegătorii portughezi înregistrați votaseră deja.

În acest an, alegătorii din țară pot vota la orice secție de votare doresc; mai mult, un portal online oferă date în timp real privind aglomerația din secțiile de votare, astfel încât alegătorii pot identifica rapid care dintre acestea au timpi de așteptare de 15 minute sau mai puțin.

UPDATE Ora 15:41 Reporterii agenției de știri Agence France-Presse, citată de The Guardian, au vorbit cu oameni de pe întreg continentul despre motivele pentru care votează astăzi.

La Berlin, Tanja Reith, în vârstă de 52 de ani, a declarat:

„În situația actuală a lumii, în care toată lumea încearcă să se izoleze reciproc, este important să continuăm să susținem pacea și democrația.”

În Stockholm, un alegător de sex masculin în vârstă de 70 de ani a declarat că principala sa preocupare este imigrația. Având în vedere încălzirea globală, „este prea cald să trăiești acolo, așa că vor să meargă acolo unde clima nu este atât de dură”, a spus el, refuzând să își dea numele.

Alegătorul maghiar Ferenc Hamori, în vârstă de 54 de ani, a declarat că dorește să vadă mai mulți lideri UE precum premierul populist al Ungariei, Viktor Orbán – chiar dacă se așteaptă ca Orbán să rămână „în inferioritate numerică la Bruxelles”.

La Budapesta, totuși, un alegător a lăsat să se înțeleagă că există o reacție împotriva populismului. „Cred că sentimentul public s-a schimbat; oamenii care și-au ascuns capul în nisip se ridică acum și ies în față”, a declarat votanta Dorottya Wolf.

În țările UE cele mai apropiate de Rusia, spectrul amenințării Rusiei a fost foarte prezent. „Aș dori să văd o mai mare securitate”, a declarat pentru agenția de presă Andrzej Zmiejewski, medic în vârstă de 51 de ani, la Varșovia.

În capitala României, București, psihologul Teodora Maia a declarat că și-a exprimat votul „pe tema războiului, care ne îngrijorează pe toți, și a ecologiei”.

UPDATE Ora 15:38  Printre cei care au îndemnat oamenii să voteze la alegerile europene se numără un grup de supraviețuitori ai Holocaustului, relatează The Guardian.

La începutul acestei luni, aceștia au lansat un apel comun prin care îi îndeamnă pe alegătorii mai tineri să meargă la urne și să își exercite dreptul.

“Pentru milioane dintre voi, scrutinul european este prima alegere din viața voastră. Pentru mulți dintre noi ar putea fi ultima”, au scris cei opt supraviețuitori în scrisoare. „Noi nu am putut împiedica [ascensiunea nazismului] atunci, dar voi puteți astăzi”.

Ei au adăugat că, atunci “când extremiștii de dreapta au venit la putere ultima dată, eram încă adolescenți, unii dintre noi chiar copii. Ei au promis să facă această țară măreață din nou. Au promis că germanii vor fi pe primul loc.

Și au găsit țapi ispășitori pentru tot ceea ce nu a funcționat: evreii, Sinti și romii, homosexualii, persoanele cu dizabilități, democrații convinși. Pas cu pas, milioane de oameni au fost deposedați de drepturile lor, în cele din urmă chiar și de dreptul de a trăi. Pentru mulți dintre noi ar putea fi ultima”, au scris cei opt supraviețuitori în scrisoare.

Do watch:
This is one of the most powerful and moving election videos you'll ever see. Its been watched 504m times.
(@EUparliament 's use-your-vote)https://t.co/tzuUHlTF1k

— Lisa O'Carroll (@lisaocarroll) June 6, 2024

UPDATE 15:28 Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au introdus buletinele de vot în urnă aproape exact în același timp, în jurul orei 13:44 CET, notează Euronews.com.

Scholz a așteptat răbdător la coadă la secția de votare, în timp ce Macron a fost primit de zeci de susținători.

Amândoi liderii sunt greii Consiliului European – forumul care reunește toți șefii de stat și de guvern din UE -, relațiile franco-germane puternice fiind considerate fundamentale pentru o Europă puternică.

Însă această relație istorică a fost supusă unor tensiuni de când Scholz a preluat mandatul de la Angela Merkel în 2021. O divergență tot mai profundă pe teme precum NATO, securitatea și competitivitatea economică a ieșit în evidență, iar figurile opoziției germane l-au criticat dur pe Scholz pentru prăbușirea relațiilor.

UPDATE Ora 15:26 Mulți din Europa urmăresc cu atenție Italia, unde premierul Giorgia Meloni este din ce în ce mai mult considerată ca fiind un potențial „game changer” al politicii europene.

Italia, care va deține 76 din cele 720 de locuri din noul parlament, ar putea juca un rol crucial în stabilirea echilibrului de putere în cadrul blocului. În condițiile în care sondajele sugerează că partidul „Frații Italiei” al lui Meloni ar putea obține până la 27 % din voturi – față de doar 6,4 % la alegerile europene din 2019 – prim-ministrul Italiei ar putea decide soarta politică a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și dacă aceasta primește suficient sprijin pentru a-și asigura un al doilea mandat.

UPDATE Ora 15:22 Probleme tehnice la secțiile de votare din Belgia

Publicația belgiană La Libre relatează că alegătorii din Belgia au fost refuzați la secțiile de votare din cauza mai multor probleme tehnice, scrie Euronews.com.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că problemele sunt în curs de rezolvare, dar La Libre relatează că există în continuare probleme la 15 secții de votare, cinci în Bruxelles și zece în Flandra.

UPDATE Ora 15:14 Emmanuel Macron era așteptat să voteze duminică în stațiunea balneară Le Touquet, în nordul țării, înainte de a se întoarce la Paris pentru aflarea rezultatelor, scrie The Guardian.

La Paris, oficialii de la mai multe centre de votare au raportat duminică dimineața o prezență mai mare decât de obicei. La prânz, prezența la vot în capitala franceză era de 16%, potrivit autorităților locale, față de 11,35% în aceeași perioadă din 2019. La nivel național, prezența la vot până la prânz era ușor mai mare decât în aceeași perioadă din 2019.

O întrebare cheie în Franța va fi cum vor reacționa centriștii lui Macron dacă vor rămâne mult în urma partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen.

Sondajele de opinie din ultimele săptămâni au estimat că Jordan Bardella, candidatul extremei drepte, se situează la aproximativ 33%, dublu față de scorul preconizat de candidatul principal al lui Macron, Valérie Hayer, de aproximativ 16%. Extrema-dreaptă a lui Le Pen a mai fost în fruntea voturilor de două ori la ultimele două alegeri europene, în 2014 și 2019, dar cu o marjă mult mai mică. De data aceasta, analiștii vor evalua dimensiunea decalajului dintre cele două partide.

Unii centriști din tabăra lui Macron au subliniat că în Franța este foarte rar ca partidul unui președinte în exercițiu să se claseze pe primul loc la alegerile europene – o excepție în ultimele decenii a fost partidul de dreapta UMP al lui Nicolas Sarkozy, care a ieșit pe primul loc în 2009.

Analiștii urmăresc, de asemenea, scorurile din stânga – europarlamentarul Raphaël Glucksmann, care candidează din partea Place Publique și a Partidului Socialist, a crescut încet în sondaje pentru a rivaliza potențial cu poziția lui Hayer. Partidul La France Insoumise al lui Jean-Luc Mélenchon, cu o listă condusă de europarlamentarul Manon Aubry, era cotat la 8%, dar a declarat că se așteaptă la un impuls de ultim moment pentru un scor mai mare. Lista Verzilor, condusă de europarlamentarul Marie Toussaint, era cotată la aproximativ 5%, mult mai puțin decât în 2019.

UPDATE Ora 15:00 Primele alegeri cu vot prin corespondență în Grecia. Dar, în ciuda unei campanii de mobilizare a expaților, interesul nu a fost atât de mare, transmite Politico.eu. Aproximativ 200 de mii de persoane s-au înscris pentru a primi un buletin de vot prin poștă. Cea mai mare proporție – aproximativ 75 la sută – din înregistrări au venit din interiorul Greciei și doar 25 la sută din străinătate, dintre care 84,5 la sută locuiesc în Europa. Dintre aceștia, aproximativ 177.800 le-au returnat. Restul pot vota în continuare personal, dacă doresc acest lucru, în secțiile de votare desemnate din toată țara.

UPDATE Ora 14:49 În timp ce toți ochii sunt ațintiți asupra extremei drepte, partidele din extrema stângă a spectrului politic sunt, de asemenea, pregătite să obțină mici câștiguri.

Stânga europeană l-a ales pe Walter Baier, din partea Partidului Comunist Austriac, pentru a conduce campania și a candida la președinția Comisiei Europene. Însă Baier, un politician puțin cunoscut, a avut dificultăți în a se impune și nu are practic nicio șansă de a obține postul de conducere al UE.

Într-un interviu recent acordat către Euronews.com, Baier a criticat deschiderile lui von der Leyen către extrema dreaptă și a acuzat partidele tradiționale că au permis extremei drepte să se dezvolte.

UPDATE Ora 14:45 Luxemburg votează cu gândul la Ucraina

„Să continuăm să luptăm pentru acest proiect de pace care a început în 1957”, a scris vicepremierul luxemburghez Xavier Bettel într-o postare pe X.

Aproximativ 314.000 de cetățeni – inclusiv 30.000 de europeni care nu sunt luxemburghezi – sunt chemați la vot în Marele Ducat. La fel ca în multe țări, geografia afectează preocupările alegătorilor. În capitala Luxemburg, campania s-a concentrat în mare parte în jurul războiului din Ucraina, a declarat Martine Kemp, membră a Partidului Popular Creștin-Social, aflat la guvernare, care face parte din Partidul Popular European în Parlamentul European – în timp ce în nordul rural, atenția alegătorilor s-a concentrat pe modul în care Uniunea le-a afectat viața de zi cu zi.

Luxemburg, una dintre cele trei case instituționale ale UE, alege doar șase eurodeputați – cel mai mic total, alături de Cipru și Malta, notează Politico.eu.

Comisarul european luxemburghez Nicolas Schmit și-a exprimat votul. Schmit a făcut campanie în întreaga UE în calitate de candidat principal al socialiștilor și speră să obțină un post de conducere în următoarea echipă de conducere a UE.

UPDATE Ora 14:33 Migrația, principala preocupare a alegătorilor ciprioți

Migrația este o preocupare majoră în momentul în care Cipru se îndreaptă spre urnele de vot, scrie Politico.eu.

Sondajele sugerează că peisajul politic general rămâne fluid. Lupta pentru primul loc între Raliul Democrat (DISY) și Partidul Progresist al Oamenilor Muncii (AKEL) este extrem de strânsă, la fel ca și lupta pentru locul al treilea între Frontul Popular Național de extremă dreapta (ELAM) și Partidul Democrat (DIKO).

Votul este văzut în mare măsură ca un referendum asupra partidelor mainstream care au dominat politica insulei timp de decenii și depinde în mare măsură de nivelul de abținere.

Alegătorii sunt, de asemenea, îngrijorați de criza costului vieții, de corupția cronică și de lipsa de acțiune în ceea ce privește disputa cipriotă.

Fidias Panayiotou, un influencer online în vârstă de 24 de ani, ar putea fi unul dintre cei șase candidați pe care Cipru îi trimite în Parlamentul European. El recunoaște că nu știe nimic despre politică, iar marea sa realizare de până acum este că a reușit să obțină o îmbrățișare de la Elon Musk.

UPDATE Ora 14:08 Prezența la vot în Ungaria, mai mare cu 5% față de 2019

Prezența la vot în Ungaria era de 22,89% la ora 11:00, potrivit biroului electoral național. Este o creștere de peste 5 puncte față de prezența la vot la aceeași oră în 2019, care a fost de 17,16%, notează The Guardian.

Această creștere a prezenței la vot vine în contextul în care premierul populist al Ungariei, Viktor Orbán, se confruntă cu Tisza, un nou partid condus de fostul membru al guvernului Péter Magyar.

Magyar s-a poziționat ca un centrist și își propune să conteste poziția dominantă a partidului de guvernământ Fidesz în politica maghiară. „Construim o țară în care nu există nici dreapta, nici stânga, ci doar maghiarime”, a declarat el la un miting organizat ieri în capitală.

Fidesz se bucură de sprijinul a 50% dintre alegătorii deciși, potrivit unui studiu publicat vineri de institutul de sondaje Medián. Între timp, partidul Tisza, al lui Magyar, se situează la 27%.

UPDATE Ora 14:01 După patru ore de vot, s-a observat o ușoară creștere a prezenței la vot în Franța, 19,81% dintre alegători și-au votat înainte de prânz, față de 19,26% în același timp în 2019, transmite Politico.eu.

UPDATE Ora 14:00 A fost depășit pragul de 26% prezența la vot la alegerile europarlamentare.

UPDATE Ora 13:39 Premierul socialist al Spaniei, Pedro Sánchez, a votat și a făcut apel la o participare masivă la vot, scrie The Guardian.

„Să decidem cu toții, între noi, ce fel de viitor ne dorim pentru Europa”, a declarat el reporterilor duminică dimineața.

„Merită să ne amintim că răspunsul la criza financiară [din 2008], răspunsul social la pandemie, răspunsurile la diferitele crize economice declanșate de războiul din Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu au venit toate din aceeași capitală – care este Bruxelles.”

El a continuat: “Și de aceea, voturile noastre vor decide dacă tipul de viitor pe care îl avem în Europa și în Spania este un viitor care avansează sau un viitor care merge înapoi. Vrem o Europă care continuă să se unească în solidaritate pentru a face față provocărilor care ne așteaptă, sau alegem o Europă reacționară, a reducerilor, a regresului și a reacției?”.

Cu toate acestea, adversarii lui Sánchez au încercat să transforme votul într-un referendum privind administrația premierului și stilul său de guvernare. Aceștia îl acuză de cinism, ipocrizie și slăbiciune pentru că le-a oferit separatiștilor catalani o lege de amnistie care a provocat profunde diviziuni în schimbul ajutorului pentru a reveni la putere după alegerile generale neconcludente de anul trecut.

În ultimele săptămâni, Partidul Popular (PP), conservator, și partidul de extremă dreapta Vox au profitat, de asemenea, de faptul că soția lui Sánchez, Begoña Gómez, este anchetată de un judecător pentru acuzații de trafic de influență și corupție, pentru a sugera că acesta nu este apt pentru funcție.

Miercuri, Sánchez și-a acuzat din nou adversarii politici că încearcă să submineze guvernul său și să influențeze rezultatul acestor alegeri, după ce un judecător care investighează acuzațiile de corupție împotriva soției sale a chemat-o pe aceasta să depună mărturie cu cinci zile înainte de deschiderea urnelor.

Plângerea împotriva lui Gómez a fost depusă de grupul de presiune Manos Limpias, un sindicat autointitulat cu legături de extremă dreapta care are o lungă istorie de utilizare a tribunalelor pentru a urmări ținte politice.

Deși procurorii din Madrid au cerut instanței să respingă cazul din lipsă de probe – iar un raport al forțelor de poliție Guardia Civil nu a găsit niciun indiciu de activitate infracțională din partea lui Gómez – ancheta continuă.

„Nu există nimic în spatele acestei acuzații, ci doar o potrivire urâtă determinată de grupurile de extremă dreapta care se află în spatele plângerii”, a declarat miercuri premierul.

Sánchez, care a susținut întotdeauna nevinovăția soției sale, a adăugat că adversarii săi politici „încearcă să folosească metode ilegitime pentru a obține ceea ce nu au reușit să facă la vot”.

Luând cuvântul după ce a votat la ora 11:00, liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a îndemnat, de asemenea, la o „participare masivă” la alegeri.

“Îi îndemn pe toți spaniolii să meargă la urne cu optimism, ambiție și responsabilitate pentru a răspunde situației din țara noastră și pentru a [decide] ce vor să fie Europa și această mare țară… Vom continua să lucrăm pentru a apăra democrația în țara noastră. Astăzi … fiecare dintre noi are șansa de a răspunde la situația politică pe care o trăiește Spania și de a [decide] ce vrem să fie viitorul Europei.”

Candidatul Vox, Jorge Buxadé, s-a alăturat altor politicieni pentru a îndemna oamenii să iasă la vot. De asemenea, el l-a acuzat pe Sánchez că încearcă să incite la „violență politică împotriva a ceea ce el numește extrema dreaptă”.

„Spania are nevoie de o schimbare de direcție și Europa are nevoie de o schimbare de direcție”, a spus el. “Pe scurt, cei care cred că lucrurile în Europa merg perfect ar trebui să continue să voteze pentru partidele pe care le-au votat întotdeauna. Cei care cred că Europa are nevoie de o schimbare de direcție și că există o modalitate diferită de a face mult mai bine la Bruxelles au o singură opțiune – care este Vox”.

UPDATE Ora 13:30 Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a votat în Germania. Aceasta a scris pe X: „Tocmai am votat 🗳️ Mergeți la vot și #UseYourVote. Să arătăm puterea democrației noastre. Să facem Europa, casa noastră comună, mai puternică ca niciodată.”

I have just voted 🗳️

Head to the polls and #UseYourVote

Let’s show the power of our democracy.

Let’s make Europe, our common home, stronger than ever. pic.twitter.com/KuPVo707SD

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen_epp) June 9, 2024

UPDATE Ora 13:00 S-a depăși pragul de 4 milioane de oameni care au ieșit la vot pentru alegerile europarlamentare, în timp ce pentru alegerile locale sunt puțin sub 4 milioane. 21.62% este procentul ieșirii la vot la alegerile locale, în timp ce la cele europene se înregistrează 22.28%

UPDATE Ora 12:50 Dan Barna, care deschide lista de candidați a alianței Drepta Unită la alegerile europarlamentare, a votat în această dimineață la Sibiu. „Am votat în această dimineaţă, în Sibiu, pentru modernizare și pentru o Românie care merge spre Europa. Am votat pentru o vorbă pe care bunicul meu ne-o spunea în copilărie: „Nepoate, dacă ceva e stricat, schimbă, dacă e bun, păstrează”. Am votat pentru schimbarea aceasta de care România are disperată nevoie și am foarte mare încredere că fiecare cetăţean poate şi va merge astăzi să voteze, pentru România şi pentru viitor! Le mulţumesc tuturor delegaţilor şi colegilor din secţii care apără şi susţin aceste alegeri, pentru că este important ca rezultatul din seara aceasta să fie rezultatul votului românilor şi nu rezultatul acelor decizii îndoielnice care au fost luate în ultimele zile”, a declarat Dan Barna.

UPDATE Ora 12:00 Briefing al Parlamentului European

• În 4 țări votul este obligatoriu: în Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Grecia
• Vârsta pentru a vota în Austria, Belgia, Germania, Malta este de minimum 16 ani; în celelalte țări este de 18 ani
• 26 milioane votanți pentru prima oară la nivelul UE
• Pe 16 iulie va avea loc prima sesiune oficială a noii legislaturi.
• La ora 18.00 (ora 19.00 România) vor începe să fie publicate rezultate parțiale comunicate de statele membre pe site-ul results.elections.europa.eu
• Posibil înainte de ora 22.00 să existe o estimare privind prezența la vot
• rezultate valabile pe exit polls, estimări sau rezultate parțiale sau finale comunicate de Statele Membre;
• înainte de ora 23:00 (24:00 Romania) va fi posibilă prima proiecție a componenței Parlamentului; la ora 01:00 va fi facută încă o actualizare.
• Partidele care nu sunt oficial afiliate vor fi incluse într-o categorie numită „alții” (others)

UPDATE Ora 12:00 Prezența la vot în România a ajuns la 17.31% la alegerile locale (3.129.846) și 17.78% la alegerile europarlamentare (3.203.570).

UPDATE Ora 11:00 Prezența la urne pentru alegerile europarlamentare continuă să fie mai mare decât cele la locale. 13.24% dintre români au votat până acum pentru candidații la Parlamentul European, în timp ce 12.93% au votat pentru locale.

Procentele sunt mai ridicate fașă de scrutinele trecute.

UPDATE Ora 11:00 Primele rezultate neoficiale ale Slovaciei arată că Slovacia Progresistă (liberal) a depășit partidul de guvernământ Smer (social democrat, naționalist) cu 27,8%. Smer a primit 24,8 la sută, transmite Euronews.

Potrivit primelor rezultate, Slovacia Progresistă ar trebui să obțină 6 europarlamentari care să adere la clasamentul pe lista de candidați (condusă de fostul prim-ministru Ľudovít Ódor), urmată de Smer cu 5 europarlamentari și de extrema dreaptă Republica cu 2 europarlamentari. Mișcarea Creștin Democrată și partenerul de coaliție Hlas primesc ambii un europarlamentar.

UPDATE Ora 10:00 Prezența la vot în România peste prezența de la ultimele alegeri. De remarcat este că Procentul de ieșire la urne la europarlamentare este mai mare decât cel de la locale. 8,9% din români (1.605.165) au votat până la această oră la europarlamentare și 8.71% (1.576.334) la locale.

UPDATE Ora 09:20 Prezența la vot la minime istorice în teritoriile franceze de peste mări, transmite Euronews.

Ieri, alegătorii au votat la mai mult de 15.000 km distanță de Bruxelles, în teritoriile franceze de peste mări: Martinica, Guadelupa, Guyana Franceză, Saint-Martin, Saint Pierre și Miquelon și Polinezia Franceză. Presa franceză a raportat în această dimineață că prezența la vot a fost la un minim istoric, la ora locală 17.00, în insulele Antile din Caraibe. În Guyane, s-a estimat că puțin peste 13% dintre alegători au votat. Cifra a fost de doar 8% în Martinica și 11% în Guadelupa.

UPDATE 09:00 Prezență ușor mai mare înregistrată după două ore de vot față de scrutinele din 2019 și 2020. La alegerile locale, au votat până la această oră 4.89% dintre români față de 4.31% în 2020. La europarlamentare avem o prezență de 4.99%, față de 3.36% față de 2019.

În 2019, prezența la urne la nivel național, pentru alegerile europarlamentare, a fost de 49,02%.

UPDATE Ora 08:54 Europarlamentarul Dacian Cioloş (REPER) a votat la Zalău:  Am votat în dimineaţa asta pentru oameni competenţi, pentru oameni integri, pentru oameni muncitori, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru europarlamentare. Acesta e mesajul meu principal: oameni buni, haideţi la vot. Sunt convins că vă interesează cine o să vă administreze la nivel local, pentru că sunt oamenii cei mai aproape de dumneavoastră. Dar nu uitaţi că avem şi alegerile europarlamentare şi să iau foarte multe decizii la nivel european care vă impactează şi ne impactează direct şi nu-i tot una. Pe cine trimitem acolo, dacă nu trimitem oameni competenţi, dacă nu, trimitem oameni care să ne reprezinte cu demnitate acolo şi care să ştie despre ce vorbesc, care nu se duc acolo doar pentru sinecuri politice.

UPDATE Ora 08:28 Mihai Tudose, prim-vicepreședinte PSD: Tudose: Am votat cu încredere pentru continuarea proiectelor, pentru opțiunea europeană a României. Am votat cu convingerea că românii nu se vor lăsa păcăliți de promisiuni deșarte și de himere. Am votat pentru continuitate.

UPDATE Ora 08:09 Până la ora opt, la europarlamentare au votat 357.599 alegători, cu circa 5000 mai puțin decât la locale, potrivit datelor comunicate de MAI

UPDATE Ora 07:00 Urnele se deschid în România pentru alegerea candidaților pentru Parlamentul European, simultan cu cele pentru alegerile locale.

Sâmbătă, 8 iunie: Cehia, Slovacia, Letonia Malta au votat sâmbătă pe 8 iunie, transmite Euronews.

În Malta a votat și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

• Sâmbătă după amiază au fost deschise urnele în Italia: prim-ministrul Giorgia Meloni a votat între primii, partidul său de dreapta Brothers of Italy sperând să-și consolideze poziția de powerbroker la Bruxelles, transmite CNN.
• Irlanda a închis urnele pe 7 iunie la ora 22:00 în timp ce cehii au avut sâmbătă a doua zi de vot.
• Cea de-a doua zi a alegerilor UE a fost marcată de violență – prim-ministrul danez a suferit un atac la Copenhaga în seara târziu.
• Rezultate olandeze. 47% din electoratul olandez a votat joi (6 iunie), partidul de dreapta PVV fiind cel mai mare câștigător al nopții, cel puțin din dovezile exit poll, sărind de la un loc la șapte – dar Green-Socialistul coaliția a fost în avans cu opt locuri, potrivit sondajului de ieșire.
• Atacuri cibernetice. Cel puțin trei partide olandeze au declarat că site-urile lor au fost lovite de atacuri cibernetice revendicate de un grup de hacking pro-rus.

Peste 350 de milioane de alegători eligibili din 27 de țări UE se îndreaptă către urne pentru a alege următorul Parlament European în acest weekend.

Prima estimare a componenței noului Parlament va fi publicată duminică, 9 iunie, în jurul orei 20.15-20.30 CEST (21.15-21.30 ora României)

Primele rezultate provizorii ale alegerilor sunt așteptate în jurul orei 23.15-23.30 CEST (00.15-00.30 ora României)

Cetăţenii Uniunii Europene voteazî în perioada 6-9 iunie în cadrul alegerilor europarlamentare, pentru a-i desemna pe cei 720 de noi membri ai Parlamentului European (eurodeputaţi) pentru următorii cinci ani.

BACKGROUND

Votul anticipat în alegerile pentru Parlamentul European a început marţi în Lituania, la o zi după începerea acestui vot de asemenea în celelalte două state baltice foste republici sovietice, Estonia şi Letonia. Mai multe detalii, aici 

Premierul slovac Fico a votat din spital la europarlamentare, acuzând Occidentul de tensiunile cu Rusia: Marile democraţii occidentale nu doresc pacea, ci escaladarea tensiunilor

Lista completă a candidaților la alegerile europarlamentare din 9 iunie

Totul despre vot la europarlamentare. Alegătorii pot să voteze la orice secţie din ţară sau străinătate / În afara țării nu se utilizează urna mobilă