România are o dinamică anuală înaltă a salariilor, a menționat azi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea trimestrială a raportului asupra inflației. Acesta a atras atenția că datele dintre salarii și productivitate sunt decorelate. “Economia se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari”, a sintetizat Isărescu. Acesta a făcut referire la majorarea salariului minim și la salariile din sectorul public. Banca Națională a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului de la 4% la 4,9%. Iar noul scenariu nu ține cont și de planul fiscal, care încă nu a fost adoptat. Măsurile pentru reducerea deficitului ar putea avea un nou impact asupra inflației. Guvernatorul a spus că BNR așteaptă acest program credibil de corecție macroeconomică, pentru că în funcție de el va defini politica monetară.
Guvernatorul Băncii Naționale a României a prezentat, luni, Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
BNR a revizuit în sus prognoza de inflație pentru sfârșitul anului curent, la 4,9 la sută, date fiind evoluțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor. În plus, presiuni mai ample celor proiectate anterior au decurs din dinamici salariale mai ridicate în economie, implicit și costuri mai mari cu forța de muncă, cu impact în special asupra tarifelor serviciilor, arată instituția.
Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, arată cea mai recentă prognoză a Băncii Naționale a României.
Amintim că, în 8 noiembrie, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
BNR susține că rata inflației va rămâne deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul unor efecte de bază, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei.
Rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei.
Descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare.
Principalele declarații ale guvernatorului Mugur Isărescu:
- În septembrie, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețului de consum a fost inferioară celei din iunie, dar ritmul de scădere a fost mult mai lent, în special din cauza secetei și a mișcării alerte a salariilor în sens ascendent
- Contribuția negativă a bunurilor energetice la dinamica inflației s-a accentuat.
- Condițiile meteo adverse din România și-au spus cuvântul, la producția de porumb, floarea soarelui, cartofi
- Oferta internă deficitară s-a reflectat în prețurile legumelor și fructelor în trimestrul III
- Bunurile nealimentare și serviciile contribuie încă la temperarea inflației de bază
- Dinamica anuală înaltă a salariilor: Avem o creștere a salariului mediu brut, alimentată tot mai mult și de alți factori, de majorarea salariului minim și de salarii din sectorul public
- Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari
- În linie cu încetinirea activității economice, se disting semne de detensionare pe piața muncii.
- Deficitul de personal calificat continuă să afecteze activitatea companiilor
- Indicatorul de încredere în economie crește, nu s-a prăbușit, în România
- Investițiile au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere. Tendința e posibil să se prelungească/ Perspectivă rezervată a mediului de afaceri
- Au crescut importurile
- Contul curent nu arată bine. Deloc.
- Prima de risc se menține cea mai ridicată din zonă.
- Așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung și-au stopat ajustarea descendentă
- Reintrarea inflației în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026
- Prognoza o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Deficitele gemene sunt în jur de 8%,e greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât e deficitul public cam atât e și deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face corecția.
- Prognoza de inflație pentru finalul anului este de 4,9% și de 3,5% pentru anul 2025
Întrebări și răspunsuri
Î: Cum comentați faptul că în primele nouă luni au crescut importurile de alimente și a crescut în același timp producția de alimente. Avem un deficit comercial din ce în ce mai mare. Cât ne mult credeți că ne va afecta acest deficit comercial în continuare? Ce am putea să facem ca să reglăm această balanță între importuri și exporturi?
R: O bună parte din explicație rezidă, cum am mai arătat, în anul dificil din punct de vedere agricol, mai dificil decât în alte țări. Secetă a fost în toată Europa, dar la noi mai pronunțat, ați văzut și în impactul asupra producției. Dar în cazul importurilor de produse agro-alimentare, întradevăr și pe noi ne preocupă, cred că sunt chestiuni mai degrabă structurale decât cele care țin de politica monetară. Ele ar trebui să facă obiectul unei analize sectorale în ce privește ce se întâmplă în agricultura românească și în industria alimentară. Investițiile în industria alimentară în România sunt de câteva ori mai mici decât în Polonia. O bună parte din probleme derivă din faptul că la legume-fructe spațiile de depozitare din România sunt mai mici, deci iar probleme structurale. Nu cred că o cauză ar fi și stabilitatea cursului de schimb, nu cred că el are o pondere mai importantă. Indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%. O spun și eu pentru că a spus-o și economistul-șef al Băncii Naționale. Nu supraevaluarea explică deficitul mare al balanței produselor agro-alimentare, că e vorba de miliarde de euro.
Î: În aceste zile se creionează un scenariu, că după eliminarea plafonării vor exploda facturile, se vor dubla. Este posibil? Ce s-ar putea întâmpla?
R: Prețurile la energie nu au cum să explodeze. Noi nu avem un scenariu exploziv. Inflația, cu toate creșterile, se va menține sub 5%, deci nici prețurile nu explodează. Asta este lumea în care trăim, prețurile cresc continuu. În America, unii spun că alegerile au fost câștigate de partidul republican din considerente de inflație. Inflația este o componentă a lumii în care trăim. Eu, care împlinesc 30 de ani de la prima călătorie în America, prima dată intram la McDonald’s cu un dolar, mâncam un hamburger, beam un suc, luam un pai și o plăcintă și rămâneam cu 20 de cenți rest. Acum nu mai poți să faci asta sub nicio formă.
Î: La ce se așteaptă BNR referitor la ținta de reducere a deficitului și care ar fi impactul în inflație al acestor măsuri?
R: Noi ne așteptăm la un program de corecție coerent, bineînțeles cu sprijin politic puternic. Orice corecție, orice ajustare, înseamnă pe undeva o strângere a curelei. Să reduci deficitul extern înseamnă că îți adaptezi consumul intern la nivelul producției.
Dar pe de altă parte știm că nu orice strângere a curelei este sănătoasă. Se poate face o strângere a curelei și cu o dietă sănătoasă, și atunci și durerea este mai mică și efectul este mai bun. Acest mix de politici fiscal-bugetare și de venituri îl așteptăm și în funcție de el vom defini politica monetară. Așteptăm un program credibil de corecție macroeconomică de la noul guvern, să fie și sprijinit politic, acceptat social, și coerent din punct de vedere macroeconomic ca să ne putem cupla la el.
Î: Când și în ce condiții am putea vedea o reluare a procesului de reducere a dobânzii cheie?
R: Imediat ce inflația se duce în jos. Și acum putem să gândim așa ceva. Dar anumite măsuri fiscale care ar putea să fie introduse în prima jumăcate a anului viitor pot să împingă prețurile în sus. Cum ar fi ca noi să reducem dobânda acum, apoi să fim obligați să o ducem în sus. Trebuie să așteptăm acel pachet, acele măsuri de corecție, ca să ne putem adapta la ele. Ca să răspund când: atunci când inflația va merge în jos într-o manieră sustenabilă.
Î: Companii și bănci iau în calcul creșterea TVA de anul viitor. Ce ar însemna un astfel de scenariu?
R: Când s-a făcut ajustarea cealaltă, s-a făcut pe bază de TVA, cu toate că inițial s-a spus că se mai taie veniturile, dar s-a ajuns la majorarea TVA. Majorarea TVA are impact inflaționist, se duce în prețuri imediat.
Î: Poate susține economia României astfel de măsuri?
R: 8% este deja un deficit extern foarte mare. O țară poate să trăiască cu deficite de-astea de amploare, dar mult mai chinuit. Pe de altă parte, noi, românii, putem să concepem un program de ajustare în care să fie treptată ajustarea. De exemplu ajustarea de 0,7% din PIB pe an, semnificativ mai mică decât o creștere economică pe care o gândim de 2% pe an, care să se poată îmbina cu evitarea scăderii nivelului de trai. Dar nu cu creșteri de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale, aia nu se mai poate face.
Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic.
Nu problema deficitului ca atare este atât de acută, cât dinamica lui. Vorbim mereu de scăderea deficitelor, dar ele cresc. Și de mărimea deficitelor. Și dacă le punem față în față, nu ne mirăm de ce avem inflație ceva mai mare decât alte țări din Europa: situația fiscal-bugetară, creșterile de venituri și inflația.
Î: În planul fiscal se discută despre o datorie publică care va ajunge în 2031 la 60%, dar cu vârfuri intermediare de peste 62%. Ne permitem o astfel de datorie?
R: Dacă datoria se menține sub 60%, ne permitem. Dinamica și mărimea deficitului public, acolo e problema. Ca lucrurile să intre pe o corecție credibilă, trebuie ca dinamica deficitului să fie 8%, 7%, 6% – dau niște cifre ca exemplu, nu știu care va fi programul. Deficitul trebuie să fie în jos.
Noi nu ne mai finanțăm de la organismele financiare și de la UE decât parțial. Acum ne finanțăm de pe piețele de capital. Piețele se uită cu mare atenție la acest lucru. Și dacă văd o dinamică fluctuantă, ba în sus, ba în jos… Și indicatorul de încredere al piețelor este cel mai mare din Europa. Bineînțeles că doare și are impact și mărimea datoriei publice. Dar ea nu este foarte mare, nu acolo ne remarcăm.
Nici nu se poate altfel (fără să ajungem la datorie externă de 62%, n.r.), atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Dacă am fi în stare, asta ar însemna o recesiune cruntă în România, să reducem deficitul de la 8% la 3% sau 2%, nu mai crește datoria publocă, dar până atunci o să crească.
Revin cu mesajul pozitiv: datorie publică spre 60% sau 62%, dar piețele și specialiștii își dau seama că, după ce ajunge la 60% începe să scadă, pentru că deficitul public, cel care generează datorie publică, este în scădere sustenabilă, nu merge în sus și în jos.
Sursa datoriei publice și problemele de financiare sunt create de deficit. În momentuil în care ai un deficit public ce facem? Ne permitem să creăm o criză majoră, să nu îl finanțăm? S-ar putea să avem problemele din anii 90. În anii 90 umblam după 100-200 de milioane de dolari în mod disperat și datoria publică era aproape zero și deficitul public ajungea la 3%.
Î: Având în vedere noua prognoză de inflație, înseamnă că lunile noiembrie și decembrie vom vedea un nou puseu inflaționist?
R: Nu. Sunt și efecte de bază. Nu vedem că inflația se mai duce în jos așa cum am văzut în vară, în vară eram mai optimiști. Și factori exogeni, altminteri inflația core este cea care duce prețurile în jos. Dar credem că mai ales aici își va spune cuvântul.
Știre în curs de actualizare