Premierul Ilie Bolojan a susținut vineri prima conferință de presă în calitate de prim ministru, începând cu ora 16.00, la Palatul Victoria.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ilie Bolojan a declarat că pachetul fiscal va fi anunțat săptămâna viitoare. Potrivit lui, foarte probabil TVA va fi reașezată la 2 praguri, de la 3 praguri în prezent.
Guvernul are în vedere impozitarea suplimentară a capitalului – la bănci, la câștigurile de la jocurile de noroc.
Este posibil să fie majorate accize la combustibil și alcool.
Va fi extinsă baza de contribuabili la Casa de Sănătate, prin reducerea unor excepții și prin aplicarea unei contribuții la pensiile mai mari.
Vor urma noi măsuri fiscale și anul viitor, cum ar fi majorarea impozitelor persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri, iar calculul se va face după valoarea de piață a proprietății. Veniturile suplimentare vor reveni autoritățile locale, dar simultan cu o reformă pentru administrația publică locală.
Tot de anul viitor urmează să fie foarte probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu impozitul pe dividende, a spus premierul.
Urmărește pe Economedia principalele declarații.
Declarațiile lui Ilie Bolojan:
- România este într-o situație dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut.
- Avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB. Avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite. Nu neapărat cheltuieli publice mai mari care țin de numărul de locuitori, ci față de numărul de contribuabili.
- Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate. Va trebui să luăm și în perioada următoare credite.
- Pentru România este important și urgent să atace problema deficitului pentru echilibrarea lor și problema de accesare a fondurilor europene.
- În ce privește deficitul, e nevoie să ne creștem veniturile și să ne scădem cheltuielile, dar trebuie să o facem în regim de urgență, dar și pe termen lung, adică să atacăm venituri și cheltuieli structurale, care să reașeze bugetul pe noi coordonate, cât să scădem an de an deficitul și să ajungem la un deficit rezonabil care nu împovărează generațiile următoare.
- La scăderea de cheltuieli, inventariem tot ce înseamnă comitete, comisii, le-aș numi „sinecuri” și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte – pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, fiecare era pe o hotărâre, pe o lege – vom ataca această zonă.
- Azi am început cu un comitet care era format din 17 persoane care aveau un venit pentru una două trei ședințe lunare de 4.000 de euro net pe lună. L-am transformat în comitet de 5 persoane, al căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că într-adevăr au răspundere, pentru că aprobă anumite credite.
- Scăderea de cheltuieli pe ansamblu. Avem câteva acumulări pe care nu le putem nega. Avem un număr mare de sporuri permise de lege. Unele dintre ele au fost abuzate în ultimii ani. Avem sporuri unele peste altele. Cele populare pe care le știți – sporul de antenă, înseamnă că un om care lucrează în fața unui calculator beneficiază de acest spor. În sectorul privat nu se beneficiază de acest spor. Am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare și cred că trebuie legate de performanță și de realitate. Sporul de fonduri europene, important, care poate crește salariul cu 50%, este legat de numărul de ore lucrate. Dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp. Orele lucrate, că sunt reale sau fictive, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, absorbția de fonduri, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din mediul privat.
- Suntem obligați să analizăm aspecte care țin de zona de educație. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi care a plecat acum 3 ani de la 188 milioane de lei pentru toată țara și a ajuns acum la 4,7 miliarde de lei. O creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar plătim un miliard de euro aproape doar pe bursele elevilor. Și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare, peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă. Și acest lucru trebuie reconfigurat.
- Încercăm să controlăm creșterea cheltuielilor statului în general, pentru că nu le mai putem susține.
- A doua componentă importantă este creșterea veniturilor. Sunt două aspecte. Un aspect de fond care înseamnă creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, prin combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea excepțiilor. În același timp trebuie să pregătim un pachet de măsuri fiscale. Acest pachet va fi anunțat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicați. Înseamnă câteva direcții.
- Foarte probabil TVA va fi reașezată la 2 praguri, azi avem 3 praguri. Săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vă vom explica care sunt argumentele.
- Avem posibilitatea să încasăm repede sume și este foarte posibil să propunem o creștere a accizelor la alcool și combustibil.
- O problemă este subfinanțarea Casei de Sănătate, avem foarte puțini contribuitori, puțin peste 6 milioane, dar sunt peste 16 milioane de beneficiari. Avem foarte multe excepții și categorii scutite. Analizăm extinderea bazei de contribuabili, să avem mai mulți contribuabili, prin reducerea unor excepții și prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari.
- Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului – la bănci, la câștigurile de la jocurile de noroc.
- Este importantă relația cu Comisia Europeană și cu piețele, cu agențiile de rating, așa încât România să rămână o țară stabilă din punct de vedere economic cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână pe o traiectorie de reducere a deficitului ca o combinație de măsuri de scăderi de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări de investiții.
- A doua urgență este legată de fondurile europene. Avem în derulare proiecte importante, pe infrastructură mare – cale ferată, autostrăzi, sănătate, educație, administrația locală. Accesarea fondurilor înseamnă intrări de capital care echilibrează bugetele, economie care se dezvoltă, locuri de muncă, condiții mai bune în serviciile publice și credibilitate pe piețele financiare internaționale.
- Efortul va fi pe componenta de investiții și pe componenta de îndeplinire jaloane din programul de reziliență.
- Pe investiții, pe derulează negocieri importante cu Comisia Europeană, astfel încât proiectele care pot fi finalizate până la finalul anului viitor să rămână pe componentele din PNRR, iar cele care nu pot fi finalizate să fie transferate pe finanțarea națională și înlocuite cu alte proiecte. Se lucrează pentru a le prioritiza. S-ar putea ca unele proiecte pe fonduri europene și la care nu avem licitații finalizate să nu le mai putem asigura finanțarea în anii următori pentru că anvelopa pentru investiții este cea pe care o avem.
- Reașezăm aceste proiecte ca în prima jumătate a lunii iulie să putem depune la Comisia Europeană programul revizuit de proiecte, cu lista lor și graficul de respectare a condițiilor de reforme – așa-numitele jaloane.
- Am stabilit un pachet de măsuri care trebuie puse în practică – proiecte de legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru, avize, documentații – ca până în toamnă să putem îndeplini un pachet important de proiecte și de jaloane pentru a putea accesa cel puțin 5 miliarde de euro.
- Unele țin de Ministerul Sănătății, de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Energiei.
- Avem probleme legate de pensiile speciale, unde va trebui să intervenim ca să se asigure o justiție socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă, care este vârsta standard de pensionare.
- Reforma companiilor de stat și tot ce înseamnă autorități finanțate din piețe și sunt în subordinea Guvernului. Până săptămâna viitoare vom inventaria toate aceste companii. Unele au nevoie de aprobarea bugetelor în ședințe de Guvern. Am condiționat aprobarea acestor bugete de stabilirea unor indicatori de performanță fără echivoc, de reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și supraveghere, de plafonarea indemnizațiilor și de stabilirea unor măsuri care să facă aceste companii mult mai eficiente.
- Evaluarea și prioritizarea investițiilor se va face în următoarele luni. Pentru a putea să asigurăm finanțarea investițiilor, am convenit azi un moratoriu de 6 luni de zile, până la sfârșitul anului, în care vom suspenda declanșarea unor noi proceduri de licitație sau întreruperea celor care sunt pornite dar nu s-au depus oferte sau nu s-au adjudecat deja din punct de vedere al câștigătorilor, așa încât să ne putem prioritiza proiectele în această perioadă, pentru a asigura finanțarea acelora pe care ni le putem permite, pe care le putem termina în timp rezonabil și care au impact în comunități. Această suspendare se face doar pentru proiectele care sunt finanțate de Guvern și nu sunt legate de fondurile europene. Pentru proiectele din fonduri europene, măsura este inversă, trebuie urgentate, finalizate toate apelurile, accelerate lucrările, procedurile, ca să urgentăm aceste investiții pentru a putea face absorbția.
- Un alt pachet de măsuri va intra în vigoare de anul viitor, dar foarte probabil îl vom anunța tot în această perioadă, ca să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice.
- Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la începutul anului viitor. Un exemplu sunt impozitele persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri – vor fi reașezate, foarte probabil mărite. Calculul se va face după valoarea de piață a proprietății. Veniturile suplimentare vor reveni autoritățile locale, ca să își gestioneze mai bine activitatea și ca sumele de echilibrare care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite.
- Această reformă va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală, pe care îl vom negocia în perioada următoare cu autoritățile locale.
- Tot de anul viitor urmează să fie foarte probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu impozitul pe dividende.
- Vom încerca să anunțăm aceste măsuri din timp și să evităm pe cât posibil, cu excepția acestei perioade din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie, oamenii trebuie să știe ce să se aștepte, nu e nici predictibil, și nici aplicare alor nu este foarte ușoară.
Întrebări și răspunsuri
Î: Cum răspundeți la proteste?
R: Niciun cetățean nu poate fi liniștit când se anunță lucruri care îi afectează nivelul câștigurilor. Am tot respectul pentru colegii din sectorul public, dar în acești ani în multe zone s-a sărit peste cal, și prin inventarea unor sporuri, drepturi, dar și prin extinderea numărului de angajați. S-a dovedit că se poate lucra cel puțin la fel de bine cu mai puțini oamerni.
Una dintre cele mai mari probleme este că avem foarte puțin oameni care sunt în economia activă, reală. Există o cerere din partea economiei private, nu au angajați în aproape toate mările orașe, dar nu putem nega realitatea.
Numărul locurilor de muncă trebuie calculat corect. Știu foarte mulți oameni care-și fac datoria și care văd că alții vin relaxați la serviciu și dacă-l întrebi ce a făcut nu știe despre ce e vorba.
E vorba de a calcula corect încărcarea de personal.
La Poliția Locală e normă de un polițist la 1000 de locuitori. În Oradea ar fi trebuit să avem 200 de polițiști. Sunt sub 80 de când eram primar, dar nu ați auzit să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare criminalitate. Unele competențe se suprapun cu competențele Poliției Naționale. În Oradea competențele sunt partajare, avem un dispecerat comun, se știe cine răspunde, nu pleacă două echipaje. Armamentul poate fi ținut în același loc, nu trebuie să ai cinci oameni în pază.
Eu cred că fără să avem o vânătoare de vrăjitoare, și nu cred în asta, trebuie o analiză la nivelul fiecărei instituții. Nu cred neapărat că premierul trebuie să aibă 17 consilieri.
Nu trebuie ca un demnitar să aibă un cabinet plin, și nu se va întâmpla nimic.
Am avut o ședință la ANAF și am discutat de încasările de la buget, și unii își fac planul, alții nu. Am întrebat dacă s-au dat sancțiuni, dacă a fost cineva schimbat din funcție. Dacă ar exista criterii de performanță, lucrurile s-ar schimba esențial.
Î: Conduceți un guvern cu 5 vicepremieri, la reforma de la Senat 50% din oamenii desemnați au mers la alte instituții. Cum explicați?
R: În ce privește Senatul, când se reduc niște posturi, oamenii au două opțiuni: se pot transfera în alte locuri din sectorul public, pentru asta nu e de vină Senatul. Au preferat să se transfere și când am redus la primărie. Eu sper că peste tot unde se organizează concursuri, dacă personalul e dimensionat corect, va fi forțat să facă un concurs cinstit pentru că altfel trebuie ei să lucreze pentru pila pe care o protejează.
În ce privește vicepremierii, eu sunt un om corect. Sunt 5 vicepremieri, dar doi sunt de fapt miniștri. În fapt avem doi vicepremieri în plus fără portofoliu. Sunt mai multe partide în guvern și au dorit să fie parte a deciziei care se ia la nivel de guvern. Dacă fiecare își face datoria, nu două posturi în plus sunt problema.
În ce privește cotele de TVA, săptămâna viitoare, după o analiză, după discuții, după consultări, vom anunța care este propunerea și de asemenea vom face o procedură de transparență să putem explica, să auzim părerile din piață în mod cert.
Știm că aceste măsuri nu pot naște aplauze, dar suntem într-o situație dificilă și era o problemă de timp până când aceste măsuri trebuiau luate. E foarte important să nu fim clasificați de agențiile de rating ca țară cu risc mare, pentru că ar însemna costuri mult mai mari pentru oamenii de rând.
Î: Când se vor aplica noile niveluri de TVA?
R: Nu-mi permit să arunc cifre care nu sunt validate.
Reducerea de cheltuieli și creșterea de venituri este o luptă de zi cu zi. Spre exemplu, analiza unei autorități te poate duce în situația să modific o lege organică. Modificările nu se pot face de pe o zi pe alta și nu vom beneficia de un mare sprijin la aceste măsuri.
Foarte probabil vor fi anunțate săptămâna viitoare. Avem un termen de reper – Consiliul miniștrilor de Externe de pe data de 8 iulie. Avem vizitele agențiilor de rating. România trebuie să vină cu un pachet fiscal care să atace probleme structurale în așa fel încât să trecem cu bine de acest moment.
Î: Angajații Guvernului acuză prea mulți angajați în noul guvern.
R: Oamenii sunt cu imaginea grăsimii politice de dinainte. Vă asigur că nu e așa. Lucrurile se vor schimba.
Î: Primele numiri ale actualei coaliții: Busuioc la CCR, Dragoș Anastasiu vicepremier independent, Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu, unde este meritocrația?
R: Numirile pe care le fac direct mă vor califica sau descalifica. Primul meu consilier va fi Ionuț Dumitru. Fiecare om prin numirile pe care le face se poate califica sau descalifica. Eu îl cunosc pe Dragoș Anastasiu, a dovedit că în sectorul privat a gestionat proiecte importante și are expertiza să vină cu un pachet de reforme important, pe digitalizare, pe debirocratizare.
Î: Reducerea numărului de parlamentari sau reforma administrației nu se regăsesc în programul de guvernare
R: Personal, nu o să retrag niciodată că Parlamentul poate funcționa cel pu’i la fel de bine cu mult mai puțini parlamentari. Dar pentru a susține un proiect mai multe partide trebuie să ai un acord și pentru proiectele care nu au un acord, dacă vrem să rezolvă problemele acestei arii care sunt urgente, celelalte proiecte trebuie să aștepte momentul lor.
Pentru reforma administrației sunt două planuri: ce se poate face imediat, să premiem performanța în administrație, nu încasezi impozitele, te descurci. Și an administrație sunt primari peformanți.
Reorganizarea administrativă nu se poate face decât din 2028 și e timp pentru a se găsi o formulă. Înseamnă legi organice, susținere parlamentară puternică.
Trebuie să discutăm un pachet care să facă administrația mai eficientă, să descurajăm nemunca, să limităm durata ajutorului de șomaj. Sunt convins că vor fi efecte în administrație și în economia locală.
Î: Programul prevede achiziția directă de rachete Mistral?
R: Programul pe componenta de apărare a fost scris de Ministerul Apărării și dacă e trecut acolo îl asumăm. Verificați de când au început procedurile de licitație și vedeți că e o fază finală care a început de ceva timp.
Î: Se vehiculează că programul Rabla va fi suspendat. Puteți confirma?
R: Nu există o decizie legată de suspendarea unui program sau altuia. E adevărat că am discutat să suspendăm programele care se deschid în perioada următoare pe o perioadă de o lună, două până putem analiza impactul și dacă avem bani să le susținem.
Vom analiza toate programele care țin de componenta de mediu și vor fi luate niște decizii.
Din punctul meu de vedere, nu mai avem capacitate financiară să susținem toate programele dedicate unor anumite componente economice.
Avem componenta de panouri fotovoltaice. Cred că trebuie să ne rezumăm strict la programele care rezolvă câteva lucruri: cresc capacitatea de a ne crește exporturile, trebuie să susținem firmele care exportă, sau firmele care dezvoltă componenta de prelucrare a produselor agricole pentru că de scad importurile. Pe componenta de fotovoltaic am ajuns să avem niște dezechilibre foarte mari în sistemul energetic.
Nu s-a investit în stocare și capacitatea de a absorbi noi infuzii de fotovoltaic e foarte scăzută.
Trebuie să prioritizăm și aceste programe. Doamna ministru va anunța care din programe continuă.
Î: Cum se împacă politica de reducere a posturilor cu transferurile între instituții, așa cum s-a întâmplat cu cei pe care i-ați disponibilizat de la Senat?
R: Un primar care face reducere de personal nu e polițistul posturilor vacante. Dacă personalul care pleacă de la primărie pleacă la alte structuri e de vină primarul sau cei care au ținut rezerva de posturi vacante? Sau cei care nu au aplicat ordonanța privind posturile vacante.
În ce privește transferurile în general, ele trebuie să existe ca mecanism, dar la fel ca sporurile nu trebuie abuzate. Nu sunt adeptul transferurilor incompetenților, dar promovarea oamenilor valoroși e cel mai bun lucru.
Reducerea de posturi de la Senat s-a făcut, unde au plecat oamenii respectivi e altă situație.
Î: Ambasada SUA a anunțat verificări suplimentare pentru românii care vor vize în SUA.
R: Fiecare țară își stabilește propriile criterii după care permite accesul. Pentru administrația SUA componenta de imigrație ilegală a fost o temă importantă. Este logic să ia anumite măsuri care să le securizeze granițele, nu văd nicio problemă legată de această direcție.
În ce privește reintrarea în programul de vize, trebuie să rămână un obiectiv important pentru noi și lucrăm pentru ca acest lucru să se întâmple. Haideți să lucrăm mai mult și să claxonăm mai puțin.
Î: Românii cer mai întâi îmbunătățirea colectării de TVA.
R: Aveți dreptate dar nu se poate face de pe o zi pe alta. Înseamnă digitalizare, analize de risc, controale țintite, structuri funcționale, performanță, legi bune și nu se pot face de pe o zi pe alta.
Guvernul are ca țintă îmbunătățirea substanțială a colectării, nu va dura câteva luni și veți analiza această dinamică. E o problemă și de echitate și de respect pentru contribuabilii corecți.
Î: De ce a fost retras proiectul privind sporurile?
R: A fost în primă lectură, pentru că nu avea toate avizele necesare.
Î: Cine are ultimul cuvânt în ce privește demiterea miniștrilor?
R: Partidele au posibilitatea să-și înlocuiască miniștrii, este decizia lor. Stabilitatea miniștrilor este de dorit.
Premierul nu a avut drept de veto pe miniștri, dar vă asigur că dacă lucrurile din programul de guvernare nu sunt puse în practică, dacă într-un domeniu nu sunt rezultate, nu voi ezita să uzez de prerogativa premierului de a înlocui un ministru.
Nu spectacolul este problema, ci munca.
Î: Suntem pe o scădere economică? Datele vă arată că în trimestrul al doilea am avut o scădere economică?
R: Avem cred o ușoară scădere economică, care se vede în partea de consum uneori, în intrările din anumite sectoare. Este o tendință pe care nu o putem nega.
Î: Comisia Europeană sublinia că e nevoie de o ajustare mai mare de 1,7% din PIB.
R: Comisia Europeană nu ne cede decât să respectăm lucrurile la care România s-a angajat, exact ca într-un contract comercial. Este pur și simplu o problemă de interes pentru noi, de sănătate bugetară și economică să facem aceste ajustări. Sigur că ele pot fi făcute cu anumite dinamici, mai mult pe venituri, mai mult pe cheltuieli, trebuie să ții cont de o realitate pe care o ai, de niște date care nu pot fi contestate. Dar dialogul cu Comisia este o necesitate și suntem pe acest dialog pe componenta de fonduri europene din PNRR dar și pe componenta de deficit. Ne-am angajat să respectăm un anumit parcurs de reducere a deficitului și trebuie să recunoaștem că până acum nu am făcut acest lucru.
Î: Toate programele naționale vor fi analizate ca eficiență? Pot fi modificate bugetele?
R: Componenta de investiții trebuie evaluată. Nu putem finanța toate proiectele în același ritm. Exemplu: Avem mai multe stadioane și fiecare oraș spune că e o prioritate. Putem introduce un program prin care putem spune: funcție de bugetul pe care îl ai, proiectele se fac și în funcție de confinanțarea locală.
Sunt convins că primăria se va gândi foarte bine dacă vrem un stadion de 30.000 de locuri sau de 12000 de locuri. Avem stadioane în România care nu s-au umplut niciodată. Nu avem suficienți bani pentru problemele vitale, dar trebuie să facem stadioane supradimensionate.
S-ar putea să constate primăria că nu mai vrea 30.000 de locuri, e bine și 14.000. Cât timp primești ceva gratis e bine primit. Dacă se pun condiții corecte va veni cu o cofinanțare, dar nu la final, la fiecare plată.
Dacă nu avem echipă de fotbal și ne facem stadion, perfect, e bine. Altfel sunt un susținător al sportului.
Î: Vă veți ocupa și de eficientizarea RA-APPS? E normal ca guvernul să administreze un fond imobiliar?
R: De când i-am lăsat din 2008 nu mai știu ce au făcut. Vă dau un exemplu, pe șoseaua Kiseleff e o clădire frumoasă unde funcționează o bancă de stat. Credeți că a închiriat sediul? Nu. RA-APPS a închiriat la privat care a închiriat la o bancă de stat. L-am întrebat pe cel de la bancă la un salariu de 20.000 de euro net nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar aceste sume? Ați scris la RA-APPS?
Cred că e loc de bine peste tot. Înmulțiți 60.000 de euro cu 12 luni cu x ani.
Dar nesimțirea e foarte mare.
Cred că trebuie să i se dea o destinație care să aducă venituri regiei. Altfel, să ții un patrimoniu subevaluat, mai bine îl vinzi. Mi-a sărit în ochi asta.
Pe componenta de apărare, în anii următori, România își va crește cheltuielile de apărare, treptat. E important ca această creștere să se facă o parte pe creditul SAFE. Acest credit se plătește pe termen lung, are o perioadă de grație.
Q: Mai e interesat statul român de corveta din Turcia?
A: Înțeleg că s-au aprobat acele proceduri și că derularea o gestionează Ministerul Apărării.
Q: Guvernul trebuie să atribuie o casă pentru Klaus Iohannis. Când veți face acest lucru?
A: Nu m-am ocupat de această chestiune. Dacă va fi depusă o solicitare, guvernul va respecta prevederea legală.
