Foto: Lucian Croitoru (InquamPhotos - George Călin)
Guvernul a amânat să corecteze deficitul bugetar în acest an electoral și acest lucru probabil duce la o încetinire a creșterii economice, deoarece firmele își amână planurile ambițioase de afaceri, punând deoparte „bani albi pentru zile negre”, iar acum această preocupare se extinde și la consumatori, afirmă Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, într-o opinie pe blogul personal. Potrivit lui, cu cât va dura mai mult ajustarea deficitului bugetar, cu atât va fi mai costisitoare soluția.
Lucian Croitoru susține că, pe măsură ce trece timpul fără să apară un răspuns credibil referitor la formula de reducere a deficitului și la perioada de ajustare, ar putea apărea două efecte.
Unul dintre aceste efecte este creșterea consumului pentru bunuri din import. „Dată fiind capacitatea redusă a producției interne de a acomoda cererea excedentară, cu cât cresc salariile mai mult, cu atât se adâncește deficitul balanței comerciale, care va contribui negativ la creșterea economică. Astfel, putem vedea o creștere relativ mare a consumului, dar o creștere relativ mică a PIB”, scrie el.
O a doua rută prin care un deficit bugetar ce a persistat îndelung la niveluri nesustenabile poate contribui la încetinirea creșterii economice este stresul decizional. „Pe măsură ce timpul trece și devine evident că un pachet de măsuri va fi conceput pentru a corecta deficitul bugetar, va apărea mai întâi amânarea deciziilor referitoare la planurile de afaceri ale firmelor. Mai mult, dacă există măsuri parțiale care nu au reușit să reducă deficitul bugetar, dar au fost centrate pe creșterea impozitelor sectorului de afaceri, anxietatea decizională crește”, afirmă el.
Croitoru amintește că ajustările fiscale din octombrie 2023 au reprezentat un pas în direcția ajustării necesare, dar „au fost excesive în a plasa povara ajustării pe umerii sectorului privat, în timp ce sectorul bugetar nu a suferit reforme notabile”. „Așa cum era previzibil, s-a obținut o creștere a veniturilor bugetare în 2024, iar cheltuielile publice, în special cele curente, au continuat să crească chiar mai rapid”, spune el.
Consilierul guvernatorului BNR mai afirmă că „Ajustările promovate în Octombrie 2023 par că au fost concepute, în bună măsură, ca parte din ceea ce ex post pare să fi fost o strategie elaborată să acopere perioada de până la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024, ce a încercat să accelereze nominal creșterea economică mai mult decât lărgește deficitul bugetar, astfel încât să se obțină o reducere a ponderii deficitului bugetar în PIB”.
Potrivit lui, unele măsuri decise în octombrie 2023 au fost percepute de sectorul privat ca fiind foarte dure la adresa sa. În ciuda tuturor acelor măsuri proiectate să îl reducă, deficitul bugetar al guvernului a continuat să crească peste așteptări.
Astfel, e măsură ce s-a concretizat creșterea deficitului bugetar în anul electoral, după o perioadă anterioară de câțiva ani în care, de asemenea, acesta a crescut sau a rămas la niveluri nesustenabile, a devenit clar că o ajustare va urma abia după alegeri, spune el.
Drept urmare, aceasta a mărit stresul decizional și a generat anticipațiile că duritatea măsurilor crește cu atât mai mult cu cât întârzierea ajustărilor a dus la un dezechilibru tot mai mare în bugetul guvernului.
Primele care încetinesc în acest proces sunt afacerile și investițiile, afirmă Croitoru. Potrivit lui, în special, firmele mici și consumatorii se ghidează în mare măsură după filozofia „bani albi pentru zile negre”. „Această atitudine precaută generată de îngrijorările referitoare la sustenabilitatea deficitului bugetar și la măsurile concrete ce ar putea fi propuse de guvern pentru a-l reduce contribuie la încetinirea creșterii economice. Treptat, ceea ce pornește ca o preocupare a sectorului firmelor se extinde și la consumatori”, afirmă el.
Astfel, Croitoru declară că riscul ca încetinirea economică să apară chiar în anul electoral a crescut, cu atât mai mult cu cât deficitul bugetar a fost pentru mai mult timp la niveluri nesustenabile în anii precedenți, fără a se anunța o rețetă clară de reducere a deficitului și un calendar clar cu începere imediată.
„Amânarea prelungită a corecțiilor unui deficit bugetar nesustenabil și în creștere va determina amplificarea îngrijorărilor, amânarea planurilor ambițioase de afaceri și amânarea, în final, a unei părți a consumului prezent pentru o perioadă viitoare, mărind, odată cu trecerea timpului, probabilitatea ca încetinirea economică să apară”, subliniază Lucian Croitoru.
El susține căstrategia de a amâna adoptarea măsurilor fiscale de reducere a deficitului pentru anul ulterior alegerilor parlamentare este foarte riscantă. „În mod particular, probabilitatea ca o contribuție la încetinirea creșterii economice să vină chiar din adaptarea comportamentelor consumatorilor și firmelor la incertitudinea referitoare la măsurile de reducere a deficitului bugetar și la calendarul acestora să apară chiar în anul electoral era mare și, în opinia mea, ea s-a materializat deja”, scrie el.
Iar Croitoru mai atrage atenția că unul dintre efectele încetinirii creșterii economice este chiar creșterea ponderii deficitului bugetar.
„Probabil ca amânarea ajustării să continue și după alegeri. Cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai costisitoare soluția ce va fi, în final, agreată”, mai arată consilierul guvernatorului BNR.
Opinia intergrală poate fi citită AICI.
Citește și: