Acordul comercial UE-Mercosur ar trebui să fie împărțit în două părți distincte pentru a ocoli opoziția franceză față de document bazată pe probleme ce țin de agricultură, a propus industria auto germană, în încercarea de a stimula piețele de export altele decât China, scrie Euractiv.
În timp ce protestele fermierilor s-au răspândit în toată țara, guvernul francez și-a reafirmat opoziția față de acordul comercial UE-Mercosur, un acord care ar urma să stimuleze schimburile comerciale între UE și blocul latino-american (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay).
Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat marți că Franța “cere ca acordul, în forma sa actuală, să nu fie semnat”. Aceasta vine după declarații anterioare potrivit cărora nu ar putea impune standarde de mediu agricultorilor, permițând în același timp mai multe importuri de produse agricole care nu ar trebui să respecte aceleași reguli.
Cu toate acestea, industria auto germană, care speră ca acordul să îi stimuleze exporturile în America Latină prin taxe vamale mai mici, solicită ca acordul să fie încheiat cât mai curând posibil.
“Negocierile pentru un acord Mercosur trenează de peste 20 de ani”, a declarat marți (30 ianuarie) Hildegard Müller, șefa Asociației germane a industriei auto VDA, în fața jurnaliștilor. În timp ce negocierile oficiale privind acordul UE-Mercosur au fost finalizate în 2019, încheierea acestuia depinde în prezent de un acord paralel în care UE dorește să abordeze unele probleme de mediu, inclusiv pentru protecția pădurilor.
“Practic, nu există niciun progres în ceea ce privește acordurile de liber schimb”, a arătat Müller, referindu-se nu doar la UE-Mercosur, ci și la încheierea eșuată a unui acord comercial cu Australia, la o actualizare planificată a acordului UE-Mexic, precum și la negocierile dificile cu India.
Ea a amintit, în context, și strategia UE de a-și reduce dependența economică față de China, cea mai mare piață auto din lume și una dintre principalele destinații de export ale producătorilor germani de automobile.
“Fiecare acord care nu este încheiat îi întărește pe alții și ne slăbește pe noi”, a avertizat Müller. Statele membre ale blocului Mercosur au semnalat deja obiectivul de a avansa un acord de liber schimb nu doar cu UE, ci și cu China.
Să împărțim afacerea în două?
Ca soluție potențială pentru accelerarea acordului, Müller a propus divizarea acordului UE-Mercosur în două, ceea ce ar putea duce la aplicarea provizorie a unor părți ale acordului, inclusiv a taxelor vamale, în timp ce părțile mai controversate ar putea fi inițial excluse.
“Facem acorduri prea complexe și ajungem să ne facem rău singuri, deoarece nu putem obține nimic în niciunul dintre domeniile economice”, a declarat Müller.
“Puteți vedea uneori că oamenii se împotmolesc într-o singură problemă. În [negocierile cu] Mexic este vorba de politica energetică, în Mercosur este vorba de politica agricolă, iar toate celelalte sectoare au de suferit ca urmare”, a spus ea.
“Prin urmare, ar trebui, de asemenea, să ne gândim dacă aceste acorduri comerciale ar trebui să fie împărțite în părți, astfel încât să poată avea un efect”, a spus ea, adăugând că acest lucru i-ar putea face pe critici să vadă impactul pozitiv al acordului, astfel încât “preocupările din alte domenii să fie, de asemenea, reduse”.
O idee similară a fost lansată anterior de ministrul german al economiei, Robert Habeck, care a declarat în noiembrie că acordurile largi care se referă la mai multe sectoare, cunoscute sub numele de “acorduri cuprinzătoare”, ar complica adesea negocierile.
“Nu fac un secret din faptul că aceste acorduri cuprinzătoare, care înseamnă să facem totul împreună, inginerie mecanică și servicii și agricultură, nu fac decât să cauzeze întotdeauna probleme și, de fapt, întotdeauna sectorul agricol este cel care provoacă probleme”, a declarat Habeck ca răspuns la eșecul UE de a încheia un acord cu Australia din cauza dezacordurilor privind carnea de vită și de oaie.
O abordare similară fusese urmărită în cazul acordului comercial și de investiții cu Canada, cunoscut sub numele de CETA, care a intrat provizoriu în vigoare în 2017 în ceea ce privește taxele vamale, deși părțile mai controversate ale acordului trebuie încă să fie ratificate oficial de toate statele membre înainte de a intra în vigoare.
Cu toate acestea, nu este clar dacă ideea de a diviza acordul ar putea funcționa și în cazul acordului UE-Mercosur.
“Pentru Franța, divizarea acordului nu este o opțiune”, a declarat o sursă diplomatică europeană.
“Guvernul german continuă să fie ferm angajat să încheie negocierile cu țările Mercosur, Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay cât mai curând posibil”, a declarat pentru Euractiv un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, referindu-se la Comisia Europeană, care conduce negocierile.
Spre deosebire de Franța, guvernul german a fost întotdeauna un susținător puternic al acordului de liber schimb UE-Mercosur, care speră că poate stimula industriile orientate spre export ale țării, cum ar fi producătorii de mașini și utilaje.
La începutul acestei luni, cancelarul german Olaf Scholz a avut o convorbire telefonică cu președintele argentinian Javier Milei, al cărui sprijin pentru acord nu era clar anterior, în cadrul căreia ambii “au convenit că negocierile privind acordul ar trebui finalizate rapid”.
Fermierii francezi în stradă
Luni, un oficial francez a vorbit despre încetarea negocierilor cu blocul Mercosur, conduse de Comisia Europeană datorită competenței acesteia în materie de comerț.
“Comisia a înțeles că era imposibil să încheie discuțiile în acest context”, a declarat un oficial francez. “Din câte am înțeles, aceasta le-a dat instrucțiuni negociatorilor săi să pună capăt sesiunilor de negociere care erau în curs de desfășurare în Brazilia și, în special, vizitei care fusese prevăzută de vicepreședintele Comisiei în cazul unei concluzii”, a adăugat oficialul.
Cu toate acestea, potrivit lui Michael Hager, șeful de cabinet al comisarului european pentru comerț exterior Valdis Dombrovskis: “Nu există nicio oprire. Cu siguranță nu este cazul să rupem brusc hârtiile, să mergem acasă și să ne întindem pe un șezlong”, a relatat Politico.