Mediul de afaceri condamnă o posibilă taxă de solidaritate. Concordia: Cum putem vorbi de solidaritate când unii muncesc și alții cheltuie?

Confederația Patronală Concordia, care repreizntă companii 3.900 de companii cu peste 450.000 de angajați, condamnă posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate, afirmând că se încearcă taxarea suplimentară a celor care muncesc.

Conform Concordia, o astfel de taxă reprezintă o falsă solidaritate și este un experiment fiscal. Mediul de afaceri se întreabă cum se poate vorbi de solidaritate și reciprocitate, atunci când mediul de afaceri suportă taxe noi, în timp ce bugetul public a fost cheltuit iresponsabil. De asemenea, Concordia condamnă o astfel de „solidaritate”, în contextul în care se discută despre creșterea TVA în ciuda faptului că România are o problemă a colectării de TVA și a evaziunii fiscale și doar o parte își plătesc taxele.

Organizația patronală mai subliniază că orice discuție despre echilibrarea deficitului bugetar trebuie să înceapă cu măsurile de reducere a risipei. „Pentru fiecare leu adunat din taxe mărite, doi lei trebuie să fie economisiți prin reducerea cheltuielilor statutului”, afirmă Concordia.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Concordia mai susține că impactul bugetar al unei taxe de solidaritate nu ar fi mare pentru buget, însă ea ar afecta până la 18% dintre angajați.

„Concluzia: nu se rezolvă nici pe departe problema, ci va fi doar o măsură menită să bulverseze și mai mult mediul de afaceri și să nu mai încurajeze munca”, arată organizația patronală.

Comunicatul integral al Confederației Patronale Concordia:

Peste 11 milioane de români, indiferent de opțiunea de vot, au transmis un mesaj foarte clar și un apel la responsabilitate din partea clasei politice. Din păcate, la nici o lună distanță de la alegeri, acest mesaj pare să fie ignorat de o parte a clasei politice.
Observăm cum în spațiul public este vehiculată, în mod demagogic, idea introducerii unei taxe de solidaritate pe venituri. Suntem stupefiați și revoltați în fața unui nou experiment fiscal. Solidaritatea presupune că suntem, împreună, responsabili. Solidaritatea presupune reciprocitate și unitate.
Unde este reciprocitatea, când astăzi vorbim despre taxe noi pe venit, care vor fi suportate tot de mediul privat și de oamenii care muncesc în Romania, după ce în ultimii ani bugetul public a fost cheltuit iresponsabil, în ciuda numeroaselor apeluri la echilibru din partea mediului privat. Cum putem vorbi de solidaritate când doar unii dintre noi suntem responsabili?
Unde este reciprocitatea, când astăzi vorbim despre creșterea taxei pe valoarea adăugată, în ciuda faptului că este bine cunoscută problema colectării de TVA și a evaziunii fiscale? Cum putem vorbi de solidaritate când doar o parte dintre noi își plătesc taxele?
Unde este reciprocitatea, când astăzi o parte a clasei politice vorbește cu obstinație despre introducerea impozitului progresiv, deși fără cota unică PIB-ul României ar fi fost cu 20% mai mic. Tot cota unică a contribuit la creșterea clasei medii din România, cu cea mai mare viteză din Europa. Cum putem vorbi de solidaritate când unii muncesc și alții cheltuie?
Orice discuție despre echilibrarea deficitului bugetar trebuie să înceapă cu măsurile de reducere a risipei, înainte de vorbi despre alte creșteri de taxe, pe care tot mediul privat le va suporta. Pentru fiecare leu adunat din taxe mărite, doi lei trebuie să fie economisiți prin reducerea cheltuielilor statutului. Dacă în România colectarea taxelor în vigoare ar fi în media europeană, asta ar aduce venituri suplimentare semnificative.
Ca să subliniem impostura și ideea falsă de solidaritate, în cazul în care taxa de solidaritate se va aplica veniturilor de peste 10.000 lei net, având în vedere că doar aproximativ 7% dintre angajați depășesc acest nivel, impactul bugetar va fi foarte mic (aprox. 3,5 mld/an, adică 0,2% din PIB). Chiar și în scenariul vehiculat cu taxa de solidaritate aplicat veniturilor de peste 12.000 lei brut, situația nu se schimbă – impactul bugetar va fi tot mic, dar va afecta un număr semnificativ de angajați – aproximativ 18%.
Concluzia: nu se rezolvă nici pe departe problema, ci va fi doar o măsură menită să bulverseze și mai mult mediul de afaceri și să nu mai încurajeze munca (oamenii nu vor mai fi motivați să muncească mai mult și să câștige mai mult). Renunțați la false idei de echilibrare a bugetului de stat. Concentrați-vă pe ce funcționează în mod real, pe ce poate ajuta real mediul de afaceri și românii care muncesc. Fiți voi solidari cu noi, cetățenii acestei țări.