Un mic-dejun special de la Bruxelles din 2012, în compania unui comisar european, ar fi contribuit la includerea Autostrăzii Transivania în reţeaua trans-Europeană de transport, garantându-se astfel acces la bani europeni, conform unei relatări făcute de senatorul PNL Alexandru Nazare, în cadrul podcastului „Drumuri cu prioritate” realizat de Ovidiu Barbier. Nazare a fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii pentru câteva luni, în 2012.
Acesta povestește despre un moment decisiv pentru finanțarea Autostrăzii Transilvania care ar fi avut loc în martie, 2012.
“Doi ani de zile înainte am negociat rețeaua TEN – T (reţeaua trans-Europeană de transport, n.red.), renegociere a a fost coordonată de mine ca secretar de stat în 2011-2012 și când am ajuns ministru, negocierea finală am dus-o eu, ca ministru. Nu mai fusese făcută o negociere de aproape 10 ani. Și ce spuneau acești birocrați? Că, domnule, nu poți să faci autostrăzi finanțate din fonduri europene decât dacă ai orașe mai mari de 500.000 de locuitori. Asta era o regulă introdusă acolo și cumva regula asta excludea tot ce înseamnă oraș în nordul Sibiului de la rețeaua de autostrăzi. Și excludea pentru o perioadă de timp de vreo 10 ani, considerabilă. Dacă nu reușeam în negocierea respectivă, noi nu puteam să construim autostrada Transilvania și nici nu putem să ne gândim nici la A7, nici la A8”, susține Nazare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Nici Clujul nu avea în acel moment 500.000 de locuitori, nici măcar dacă calculul ar fi cuprins localități învecinate. “Și atunci am stat să mă gândesc, cum să fac, ce să inventez ca să pot să justific autostrada Transilvania. Am zis că conectez la alte două puncte, pentru că aveam opțiunea asta – aveam orașe peste 500.000 sau capitale și am conectat Budapesta de Chișinău. Sunt capitale? Da, ok, trebuie să aibă o legătură. N-au fost de acord (birocrații de la Bruxelles, n.red.), nici așa n-au fost de acord”.
În continuare, intră în scenă un mic dejun special, în relatarea lui Nazare.
“Și atunci, ajung în prima zi la Bruxelles, prima zi de consiliu. Văd că niciuna dintre solicitările României n-a fost aprobată. Și atunci n-am făcut decât un singur lucru. Am intervenit și am spus așa: vă rog ca serviciul juridic al consiliului să-mi clarifice pentru noi, pentru România, care este procedura de vot valabilă, pentru că noi considerăm că e nevoie de unanimitate ca să treacă această nouă negociere a TNT-ului. Vreau o opinie scrisă a serviciului juridic în cazul în care voi credeți că e altă variantă decât unanimitate. Și ,a doua zi dimineață, la ora 7:00 mă sună comisarul de transporturi (să întrebe) dacă pot să particip la un mic dejun cu el”, spune Nazare.
Mesajul ar fi fost ca România să retragă acea solicitarea de la serviciul juridic. “Și eu am spus că pot să iau în calcul s-o retragem. Da, dar eu am de conectat Budapesta de Chișinău prin Cluj și mai am niște lucruri de făcut și i-am arătat, punct cu punct, tot ce aveam de făcut. După, am mai sunat și acasă să întreb dacă mai sunt și alte idei. Avem nevoie de altceva. Și România și-a crescut rețeaua finanțabilă de cale ferată și de drumuri cu peste 50% în negocierea respectivă, la micul dejun. După consiliu, ceilalți au fost șocați că practic noi am avut opt solicitări aprobate și mai erau două țări că au avut câte una. Cum am reușit?”
“Și, pe baza acestei chestiuni, am reușit să continuăm – chiar cu bani nu din fond de coeziune, din fonduri regionale – Autostrada Transilvania. Pe baza asta am putut să începem în sfârșit autostrada Moldovei. Și încă o chestie, legătura Galați-Brăila-Tulcea atunci am introdus-o, în dimineața aia. Deci, legătura care practic a fundamentat finanțarea podului Brăila-Galați și legătura spre Constanța nu era în hartă. E o mare dezbatere și foarte important să avem hărțile Ten-T negociate cum trebuie”, a conchis fostul ministru.
Boagiu anunța că Autostrada Transilvania va fi finanțată din bani europeni cu un an înainte
Încă din 2011, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, anunțase că în urma negocierilor cu Comisia Europeană s-a acceptat ca toate tronsoanele Autostrăzii Transilvania să fie finanţate din fonduri europene şi că se va începe cu segmentul Gilău – Nădăşel din judeţul Cluj.
“Ca urmare a negocierilor purtate cu colegii din Comisia Europeană, pe reţeaua TEN-T, tronsoanele de pe Autostrada Transilvania au fost acceptate spre a fi finanţate din fonduri europene. Este vorba de toate tronsoanele, tot ce înseamnă Autostrada Transilvania”, a spus Boagiu, citată de ebihoreanul.ro.
Totuși, la acel moment, Anca Boagiu anunța doar propunerile României, ele nu erau încă aprobate. Finalizarea negocierii în consiliu a avut loc în martie 2012, în mandatul lui Alexandru Nazare, așadar acela este momentul în care s-a închis negocierea.