Ministerul Finanțelor: e-Factura pentru persoanele fizice respectă GDPR/ Sunt căutate soluții prin care datele cu caracter personal din factura electronică să nu fie corelate cu identitatea persoanei

Ministerul Finanțelor precizează că aplicarea utilizării Sistemului național privind factura electronică RO e-Factura în relația B2C, adică emiterea facturilor electronice pentru persoanele fizice, respecta regulamentul GDPR.

Reacția ministerului, printr-un comunicat de presă vineri dimineață, vine după ce mai mulți specialiști în fiscalitate, antreprenori și avocați au atras atenția că e-factura pentru persoane fizice ar putea încălca GDPR pentru că pe documentul respectiv va apărea CNP-ul cumpărătorului final.

Ministerul Finanțelor precizează că “în contextul discuțiilor din spațiul public pe tema respectării GDPR, precizăm că instituirea utilizării Sistemului RO e-Factura în relația B2C s-a realizat prin completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021, actul normativ de bază care statutează regimul facturării electronice în România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Astfel, în conformitate cu prevederile art.14 și 15 din Ordonanța de urgență nr.120/2021, prevederile actului normativ nu aduc atingere legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Subliniem că datele cu caracter personal obținute în scopul prelucrării facturilor electronice pot fi folosite exclusiv în acest scop sau în scopuri compatibile cu acesta, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.” mai notează ministerul Finanțelor.

Totodată, modalităţile de publicare, în scopul asigurării transparenţei şi a tragerii la răspundere, a datelor cu caracter personal care au fost colectate în cadrul sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura trebuie să fie în concordanţă cu scopul publicării şi protecţiei sferei private, adaugă ministerul.

“Protecția datelor cu caracter personal este o necesitate imperativă în era digitală, în acest sens MF își reiterează angajamentul ferm de a respecta toate standardele naționale și europene în domeniu. Precizăm că implementarea sistemului RO e-Factura se va realiza în conformitate cu cele mai bune practici de securitate a datelor, asigurând astfel o gestionare eficientă și sigură a informațiilor cu caracter personal.

În acest moment, cu toate că în forma actuală legislația e-Factura respectă Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), MF explorează modalități prin care datele cu caracter personal regăsite pe factura electronică să fie convertite într-o formă de identificare fiscală care să nu permită corelarea directă cu identitatea persoanei pentru care s-a emis factura.”, arată comunicatul Finanțelor.

Ministerul mai spune că datele sunt colectate cu păstrarea secretului fiscal.

“Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală asigură managementul datelor şi informaţiilor existente în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, cu păstrarea secretului fiscal, datele şi informaţiile din factura electronică fiind folosite exclusiv de către Ministerul Finanţelor şi structurile subordonate, conform competenţelor, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, cu respectarea secretului fiscal.

Prin urmare, cadrul legal în domeniul facturării electronice prevede, în clar, asigurarea condițiilor de ordin legislativ pentru respectarea prelucrării datelor cu caracter personal.

Totodată, precizăm că în relația cu ANAF, persoanele fizice române se identifică prin codul numeric personal (CNP), iar persoanele fizice străine se identifică prin numărul de identificare fiscală (NIF) atribuit de administrația fiscală.

Codul numeric personal este identificator fiscal al persoanei fizice, conform art.82 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, atât în relația cu organul fiscal cât și cu celelalte sisteme de asigurare socială (CNPP, CNAS, etc).

Pe de altă parte, codul numeric personal al persoanei fizice este înscris în alte declarații fiscale depuse de către persoanele juridice (de ex. Declarația 112 depusă de angajator conține informații cu privire la sumele plătite angajaților, inclusiv codul numeric personal al acestora).

În conformitate cu art.11 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, toate informațiile furnizate organului fiscal indiferent că acestea provin din declarații fiscale, facturi, bonuri fiscale, etc. intră sub incidența secretului fiscal, iar personalul din cadrul ANAF este obligat să păstreze secretul asupra informațiilor de care a luat cunoștință ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.

Și în prezent, potrivit dispozițiilor Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru fiecare beneficiar de venit la administrația fiscală competentă conform regulilor fiscale prevăzute pentru categoria de venit.

Astfel, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, plătitorii au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit (D112), până la termenul de plată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, inclusiv.

De asemenea, Codul fiscal prevede că plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe veniturile persoanei fizice au obligaţia să depună o declaraţie (D205) privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri care au obligaţia depunerii Declaraţiei – D112.

Sunt de menționat cu titlu de exemplu, prevederile art. 147 alin. (17)-(22) din Codul fiscal, conform cărora evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori şi asimilaţii acestora se ţine pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit legii, pe baza codului numeric personal sau pe baza numărului de identificare fiscală, după caz. Declaraţia (D112) cuprinde cel puţin următoarele informații:
a) date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declaraţia;
b) codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal, după caz;
c) numele, prenumele şi datele privind calitatea de asigurat;
d) date referitoare la raporturile de muncă şi activitatea desfăşurată;
e) date privind condiţiile de muncă;
f) date privind venituri/indemnizaţii/prestaţii.

Totodată, formularele de declarații fiscale conțin informația ”Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679”.