După 7 ani de la primul proiect, Ministerul Mediului a dat avizul pentru Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. În lipsa Autostrăzii Unirii, CNAIR caută variante de rezervă pentru ca podul să nu ajungă „muzeu”

Pod Prut Ungheni A 8

Compania de Drumuri a primit, vineri, Acordul de Mediu pentru Podul peste Prut de la Ungheni, podul care va asigura trecerea rutieră a frontierei dintre România și Republica Moldova, a anunțat Cătălin Urtoi, consilierul ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu. Podul peste Prut de la Ungheni va fi construit de Ministerul Transporturilor din România și continuă Autostrada Unirii, secțiunea Târgu-Neamț – Iași – Ungheni, acum în etapa de proiectare.

Podul are o lungime de 261 de metri, cu aproximativ un kilometru drumul de legătură, un termen de execuție de 2 ani și o valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, cu finanțare europeană prin POT (Programul Operațional Transport 2021-2027). Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici în decembrie 2022 sau ianuarie 2023, după care poate fi lansată licitația pentru execuție.

Însă problema Podului de la Ungheni este cauzată de întârzierea secțiunii Târgu-Neamț – Iași – Ungheni de pe Autostrada Unirii A8. În timp ce podul ar putea fi terminat în 2025-2026, conexiunea la Autostrada A8 încă este neclară, secțiunea din A8 neavând nici măcar traseul final aprobat. Etapa de proiectare are cel puțin șase luni întârziere, deci documentația tehnică va fi predată de-abia anul viitor. De aceea CNAIR trebuie să propună soluții pentru conexiunea podului la rețeaua existentă, cea mai apropiată legătură fiind la DN 28 în zona Tomești (la est de Iași).

La rândul său, Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor (mandatul Cătălin Drulă), a prezentat un calendar estimat al investiției. „Cu o istorie de circa 7 ani de zile, într-un final s-a obținut Acordul de Mediu pentru acest obiectiv strategic al Moldovei (Apusene și Răsăritene)!”, a spus el.

Pașii următori:
1. Avizarea Studiului de Fezabilitate în CTE CNAIR, CTE MT, Aviz Consiliu Interministerială de Avizare Lucrări Publice și apoi aprobarea Indicatorilor Tehnico-Economici prin HG.
2. lansarea licitației de Proiectare și Execuție la finalul anului 2022
3. În scenariul pozitiv, la jumătatea anului 2023 se poate desemna antreprenorul.
4. În scenariul fără contestații, se poate realiza Proiectul Tehnic și obține Autorizația de Construire până la finele anului 2023.
5. În perioada 2024-2025 (conform SF execuția este estimată la 24 luni) se poate construi podul de 261,2 m lungime, drumul de circa 1 km lungime și construcțiile aferente punctului vamal.
6. În scenariul pozitiv, în anul 2026 podul este finalizat.
Covăsnianu a mai precizat că, în 2015 Ministerul Transporturilor demara procedurile pentru un studiu de fezabilitate, însă proiectul a fost blocat între 2017 și 2020, procedurile fiind reluate în 2021.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.

Punct control trecere frontieră

A fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:

– zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;
– parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;
– spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);
– spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;
– spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;

Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:

– 2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);
– 3 benzi destinate autoturismelor;
– 2 benzi destinate autocarelor.

Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

Sursa Andrei Spânu

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *