Sursa foto: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Planul Naţional Strategic (PNS) pentru perioada 2023-2027 va fi depus la Comisia Europeană (CE) până la finalul lunii februarie, undeva pe 27 februarie, urmând ca aprobarea să vină conform regulamentului în cel mult şase luni de la depunere, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a precizat că documentul a fost postat pe site-ul MADR în consultare publică, transmite Agerpres.
„PNS va fi depus la Comisia Europeană până la finalul lunii februarie, undeva pe 27 februarie, iar termenul din regulament de adoptare este de cel mult şase luni de la depunere. Suntem implicaţi deja în procesul de negociere cu Comisia şi de dezbatere a propunerilor noastre din plan, iar la momentul apariţiei formei finale demarăm procesul de dezvoltare a infrastructurii de software şi a ghidurilor de implementare şi a legislaţiei naţionale de implementare a PNS. Evident că noi ne vom creiona toate actele normative subsecvente în funcţie de ceea ce am trimis pentru a ne adapta pe traseu, astfel încât, în momentul în care avem adoptarea planului, să le şi implementăm”, a precizat Chesnoiu, la congresul „De fermieri pentru fermieri”, organizat de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România.
Chesnoiu a avut în ultima lună o serie de consultări pentru creionarea Planului cu reprezentanţii diferitelor sectoare agricole, dar şi cu cei ai entităţilor publice şi private implicate în elaborarea PNS, documentul fiind urcat miercuri în dezbatere publică pe site-ul ministerului pentru o perioadă de 10 zile.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În baza acestui Plan, vor fi alocate României fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru perioada 2023-2027. Acesta trebuia depus la CE de toate statele membre până la 31 decembrie 2021, însă nouă state, printre care şi România, nu au făcut acest lucru până la acel termen.
„PNS, la care am lucrat în ultimele două luni şi jumătate într-un ritm susţinut, după un maraton de trei săptămâni aproape de dimineaţa până seara în dezbatere cu dvs., fermierii, a îmbrăcat în cele din urmă o formă finală pe care astăzi o vom pune în consultare publică. Sunt direcţii importante pe care vrem să le dăm agriculturii româneşti şi cred că cel mai important aspect este cel al prelucrării şi procesării materiei prime din agricultură în industria alimentară. Am majorat plafonul pentru unităţile noi de procesare de la 2,5 milioane de euro la 15 milioane de euro, cu condiţia să integreze materie primă din ţară provenită de la cooperative, grupuri de producători sau asociaţii ale producătorilor agricoli. Este un prim pas pentru a începe să facem performanţă şi a putea să rămânem viabili din punct de vedere economic şi rentabili din perspectiva competitivităţii într-o piaţă europeană deschisă”, a transmis ministrul Agriculturii.
Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează
- Legarea sprijinului pe suprafața de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1600 metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 01 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;
- Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2013-2027 de ECOSCHEME, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite 5 ecoscheme, dintre care 3 vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;
- Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre, etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha si să realizeze o rotație a culturilor;
- Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte si tineretului bovin;
- Sprijinirea procesării si condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;
- Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din pilonul 1 și din pilonul 2;
- Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;
- Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;
- Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minim 8000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;
- A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere- drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă- drumuri agricole.