Foto: captură video Guvern/ Facebook
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat, luni, la finalul ședinței de Guvern în care a fost adoptată ordonanța trenuleț, că execuția bugetară la sfârșitul lui noiembrie arăta un deficit de 7,11% și a depășit 8,5% până a preluat mandatul „și vedem că se va opri în două zile, sigur, sub 9%”.
„Este normal ca statul, când ne confruntăm cu o astfel de situație, să se uite în propria ogradă și să răspundă la cerințele mediului privat și așteptărilor cetățenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină mai suplu (…).
Spre comparație față de aceste tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde lei, pe partea de venituri sunt afectate acele IMM-uri și persoane fizice care vor contribui cu aproape 7 miliarde lei la acest nou echilibru.
95% din efort se dorește a fi făcut pe partea statului român, cu direcție către un stat care își respectă mai mult antreprenorii și cetățenii.
România a depus anul trecut un plan fiscal la CE. România a depășit aceste cifre. Au fost aduse cheltuieli în plus de 70 miliarde lei în buget.
(…)
Execuția bugetară la sfârșitul lui noiembrie arăta un deficit de 7,11% și a depășit 8,5% până am preluat mandatul și vedem că se va opri în două zile, sigur, sub 9%.
În perioada în care au avut loc negocierile din Coaliție au mai fost făcute plăți, s-au modificat cifrele.
Execuția preliminară ne arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, situându-se undeva în jurul cifrei de 150 miliarde lei”, a afirmat Tanczos Barna.
Acesta a mai spus că „sunt într-adevăr trei măsuri fiscale care trebuie explicate”.
„Dacă ar fi fost timp normal ar fi fost normal să avem o dezbatere amplă. Având în vedere faptul că guvernul s-a format înainte de Crăciun și această ordonanță trebuia aprobată anul acesta, Guvernul a decis următoarele:
– Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. Pentru dividendele anului 2025, plățile se vor face în cursul anului 2025 sau în 2025. Veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde lei.
– De asemenea, conform angajamentului față de Comisia Europeană și conform jaloanelor din PNRR, s-a decis ca începând cu anul 2025 plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la 250.000 de euro pentru impozitul pe venit, iar în 2026 să intrăm pe plafon de 100.000 euro.
– Au fost eliminate facilitățile pentru persoane fizice din agricultură, construcții și IT. Ele vor intra pe sistemnul de impozitare standard.
– Se menține suma de 300 lei din salariu sumă neimpozabilă, care se deduce din suma impozabilă înainte de calculul impozitului pe venit”, mai transmite ministrul Finanțelor.
Întrebat cum se va aplica taxa pe stâlp și de când, ministrul Finanțelor a răspuns:
„Ordonanța prevede introducerea unui nou impozit, impozitul pentru construcțiile speciale. Fiind un domeniu foarte complex, am solicitat ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. În acest timp se vor face analizele cu toate industriile afectate, toate domeniile care pot fi afectate.
Ministrul Finanțelor va veni cu o propunere de norme. Vom analiza detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, platforme, infrastructură pentru energie electrică, de telecomunicații.
Mi-aș fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar având în vedere situația creată de condițiile și restricțiile bugetare, s-a decis în Guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025.
Astăzi s-a făcut o modificare. Taxa s-a redus de la 1,5% la 1%. Impozitul se va aplica pe alte construcții decât cele care sunt aplicate la nivel local”.
Întrebat când ar trebui să plătească acest impozit și ce efect va avea, Tanczos Barna a precizat:
„Prima plată se face după data de 1 iulie. A doua după 1 octombrie. Urmează ca detaliile să fie stabilite în norme. Impactul trebuie calculat pentru fiecare industrie în parte”.
Reporter: Pragul pentru microîntreprinderi este considerat jalon în PNRR. Va fi considerat îndeplinit? Va mai trebui scăzut?
Tanczos Barna: „În momentul de față nu cred că trebuie să mai fie scăzut acest prag. Plafonul TVA probabil va crește încet, încet. Vom rediscuta și cu Comisia această nouă abordare de a scădea treptat pentru a nu afecta toate microîntreprinderile din România și pentru a mai lăsa un răgaz pentru cele care au nevoie de susținere ca să se dezvolte”.
Reporter: Care ar putea fi pragul până la care se vor acorda ajutoare one-off (o singură dată), în loc de majorarea pensiilor?
Tanczos Barna: „Vom lucra la aceste calcule în cursul lunii ianuarie, venim cu detalii după data de 20 ianuarie. Mi-ar fi plăcut ca statul român să-și asume angajamente care pot fi respectate. Efectul creșterilor de cheltuieli din 2024 se va duce în lanț pe foarte mulți ani înainte.
În 2026 urmează să revedem care sunt posibilitățile de compensare a acestor amânări care au avut loc odată cu ordonanța de urgență”.
Reporter: Ajutorul one-off ar putea fi acordat doar în ianuarie sau pe parcursul întregului an 2025 pentru persoanele care au pensii mici sub un prag?
Tanczos Barna: „Nu sunt discutate detaliile. Vom reveni cu detalii într-o săptămână, două, după ce începem să lucrăm la buget și vedem cifrele exacte. Spațiul bugetar este cel care ne va conduce pe tot parcursul anului 2025.
Stabilitatea este primordială. Mesajul nostru către piețele financiare trebuie să fie ferm. Dacă ne asumăm un deficit bugetar trebuie să îl respectăm, în condițiile în care avem în față provocări semnificative și pe plan național și pe plan internațional.”
Reporter: Diurna specială pentru magistrați a fost scoasă inițial din ordonanță. Ulterior a fost reintrodusă.
Tanczos Barna: „Diurna specială pentru magistrați este limitată la 300 de persoane, care asigură buna funcționare a sistemului la nivel național. Parlamentarii și-au pierdut această diurnă de 2%. În afară de cei 300 de magistrați, toată lumea intră pe diurna standard națională”.
Reporter: În acest an se va mări cota de TVA?
Tanczos Barna: „Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă TVA și la impozit pe venit.
Vom face tot posibilul să evităm asemenea decizii sau majorări de impozite”.
Reporter: Care este impactul bugetar pe toată ordonanța trenuleț?
Tanczos Barna: „Datele noastre arată între 120 și 130 miliarde lei. Ajustarea multisectorială se face inclusiv pentru a mai bloca câteva elemente care nu au fost niciodată în plata. Ele se prorogă an de an.
Trebuie să facem curățenie aici. Am mers mai departe pe această procedură de a amâna. Veniturile în plus aduse sunt estimate pentru cele trei categorii. Urmează să facem calcul privind impactul impozitului pe construcții”.
Reporter: Se vor face și concedieri?
Tanczos Barna: „Nu cred că este nevoie în acest moment de concedieri în masă. Dar se vor face reorganizări care vor duce la concedieri. Vreau ca ele să fie absorbite de mediul privat”.
Reporter: Impozitul pe construcții speciale e valabil în primele 3 luni dar va fi perceput după ce clarificați atunci care sunt construcțiile?
Tanczos Barna: „Da, este în vigoare. Modalitatea de percepere, calcul sau impunere se va stabili prin norme. Formularea este că se constată care este valoarea construcțiilor în contabilitate, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se plătește impozit local. Este o modalitate de calcul stabilită pentru început, urmând ca odată cu normele, dacă este nevoie, să mai putem intra pe modalitatea de calcul și aplicare a impozitului respectiv”.
Reporter: Legat de cei 300 de lei care sunt scutiți de impozit, în OUG era un plafon de 4.300. Dacă salariul minim a fost aprobat pentru anul viitor, e 4.050.
Tanczos Barna: „Deductibilitatea rămâne valabilă și la salariul minim de 4.050 de lei. Se scade CASS, rămâne suma impozabilă, se scade suma neimpozabilă de 300 de lei, se aplică impozitul, se ajunge la suma finală”.
Reporter: Plafonul din OUG e 4.300?
Tanczos Barna: „Nu am discutat despre plafon. Odată cu modificările care decurg din OUG, vom aborda și problema respectivă, dacă e nevoie”.
Reporter: Susțineți impozitarea progresivă a muncii?
Tanczos Barna: „S-a stabilit în programul de guvernare că patru ani de zile rămânem pe o cotă de impozit așa cum este acum și nu discutăm de impozitare progresivă”.
Reporter: Ar putea însemna și impozit de 16%, nu 10%?
Tanczos Barna: „Nu s-a pus problema majorării cotei de 10% în programul de guvernare”.
Reporter: Susțineți impozitarea progresivă a marilor averi?
Tanczos Barna: „Da este în programul de guvernare, este o propunere a partenerilor de coaliție și cu siguranță începând cu luna ianuarie intrăm pe pregătirea acelor elemente”.
Reporter: Susțineți unificarea CASS cu impozitul pe venit și aplicarea cotei de 20% la tot brutul?
Tanczos Barna: „Ar fi o ipoteză care ar genera o supraimpozitare. Nu-mi doresc acest lucru. Știu că a fost o variantă de lucru pe masa Guvernului anul trecut. O voi analiza, voi vedea care sunt consecințele, efectele. Nu ne dorim o supraimpozitare a muncii. Nu-mi doresc o majorare a impozitelor aplicate astăzi”.
–știre în curs de actualizare–
