Ministrul Muncii Marius Budăi a precizat că există un dialog permanent cu sindicatele şi patronatele privind creşterea salariului minim, de anul viitor. Chestionat dacă un scenariu ar fi ca salariul minim să ajungă până la 3.500 lei din 1 ianuarie 2024, ministrul PSD a precizat că va exista o creştere, posibil la începutul anului viitor, însă a adăugat că se fereşte să dea o cifră înainte de a exista discuţii în coaliţie şi cu partenerii sociali.
„Din păcate, nu suntem într-o perioadă în care să dăm mesaje extrem de clare fără a greşi şi eu o să mă feresc să fac acest lucru. Anul acesta, la 1 ianuarie a fost un salt mare de 450 lei pentru salariul minim. A înţeles şi Guvernul să participe la acest salt şi 200 lei nu sunt taxaţi. Avem discuţii cu partenerii sociali şi o asemenea decizie nu se ia decât la masa dialogului, cu partenerii sociali, cu sindicatele şi patronatele şi Guvernul la mijloc, ca un mediator ce trebuie să fie. Însă toate aceste lucruri câteodată există o vorbă în România care spune că «mai binele este duşmanul binelui». Trebuie să vedem ce ne dorim, să avem discuţii clare şi oneste cu mediul de afaceri astfel încât să nu dezechilibrăm ceea ce avem bun acum. Avem salariul minim în construcţii făcut. Noi în mandatul trecut am semnat şi am avut un pact cu partenerii noştri din construcţii, mă refer la angajatori şi la reprezentanţii angajaţilor, unde am instituit acel salariu minim de 3.000 lei, ulterior în 2022 am instituit acel salariu minim de 3.000 lei şi cu fiscalizare redusă şi în agricultură şi alimentaţie. Acum, salariul în construcţii este 4.000 lei. Studiem ambele variate. Suntem în continuu dialog cu partenerii sociali şi vedem, în a doua parte a anului, ce putem discuta cu dumnealor”, a afirmat Marius Budăi, întrebat luni la Antena 3 CNN care variantă este realizabilă, cea de creştere a salariului minim până la 3.500 lei la mijlocul acestui an sau o majorare de la 3.000 la 4.000 lei din ianuarie 2024.
El a mai spus că se fereşte să dea cifre, însă a oferit asigurări că va exista o majorare a salariului minim.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Eu o să mă feresc să dau cifre şi informaţii care nu sunt clare, discutate îndelung în coaliţie şi cu partenerii sociali, pentru că nu este corect. Însă discuţiile sunt pentru a avea o nouă creştere a salariului minim, fie la început de an, fie vedem când, dar să avem o predictibilitate pentru mediul de afaceri, dar şi ţinând cont de puterea de cumpărare a celor care lucrează pe salariul minim”, a completat ministrul Muncii.
Chestionat cât ar trebui să fie pensia minimă pentru a avea un trai decent în România şi dacă 3.000 – 4.000 de lei ar fi o sumă suficientă, ministrul Muncii, Marius Budăi a precizat că nu poate da o cifră exactă. El a adăugat că niciodată PSD nu va considera să promoveze austeritatea şi anume tăieri de pensii şi salarii sau taxări de pensii, în perioadă de criză.
„Este foarte greu să răspunzi cu o cifră exactă la această întrebare. Aş numi-o tot timpul întrebare capcană. Am făcut o dată imprudenţa să dau o valoare şi tot timpul vor fi comentarii atunci când ai un prag – de ce nu mai mult, de ce nu mai puţin, de unde să plătim, de ce cifra aceasta? Eu cred că discuţiile trebuie să se ducă în alte zone, nu neapărat pe cifre exact, cât pe a te gândi ceea ce înseamnă viaţa unui om la fiecare etapă a vieţii lui, ce parcurge în acea etapă şi ce nevoi are”, a explicat Marius Budăi, întrebat luni la Antena 3 CNN cât ar trebui să fie pensia minimă în România pentru a avea un trai cât de cât decent.
„Trebuie să avem un echilibru între măsurile sociale şi măsurile economice. Nu promovăm şi nu vom promova niciodată austeritate în perioadă de criză, cum este acum la nivel mondial. Am spus-o şi în 2010, 2012 când a fost acea perioadă de tăieri de salarii, de taxări de pensii, intenţii de tăieri de pensii, că austeritatea în perioadă de criză nu este o soluţie şi nu vom promova aşa ceva”, a completat el.
Întrebat când o să ajungă România în situaţia economică prin care să poată fi pensia minimă de 3.000 lei, ministrul Budăi a replicat: „Nu pot încadra în timp, însă din păcate noi a trebuit să stingem foarte multe incendii, să trecem de la paradigma lui – nu pot şi vom vedea –, ştiţi că doar de asta am avut parte în anii 2020 şi 2021, să trecem la expresia – se poate, facem acum şi încercăm să facem cât de bine putem să apărăm în special categoriile vulnerabile şi să nu lăsăm pe nimeni la marginea societăţii”.
De asemenea, ministrul Budăi a mai spus că a studiat toate legislaţiile din statele membre şi toate PNRR din statele membre ale UE şi nicio ţară nu şi-a impus o plafonare de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
Ministrul Muncii Marius Budăi a declarat că cei care au scris Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au dorit ca românii să fie săraci pentru următorii 50 de ani şi a adăugat că susţine eliminarea din PNRR a procentului de 9,4% din PIB pentru pensii. El a mai spus că e posibil să existe pericolul ca majorările de pensii să fie blocate din cauza PNRR, în anii următori.
„Eu am primit o întrebare de la Comisia Europeană: «Domnule, ce aţi avut în cap când aţi scris acest procent şi de ce până în 2070? Că noi nu înţelegem». Din păcate, le-am spus că nici eu nu înţeleg. Vedeţi dumneavoastră, şi acum nu că vorbim de 9,4. Putem spune 9,1 sau 18,9 sau 15 sau oricât vreţi dumneavoastră. Însă eu am studiat toate legislaţiile din toate statele membre şi toate PNRR din statele membre ale UE. Niciun stat membru nu şi-a impus o asemenea plafonare”, a spus Marius Budăi, luni la Antena 3 CNN.
Media europeană privind ponderea pensiilor în PIB este între 12,5% şi 13% a adăugat ministrul Budăi.
„Întrebarea ar putea continua. Domnule, de ce tu, ca şi guvernant la acest moment, ştiind că în Uniunea Europeană 12,5-13 este media cu plata pensiilor din PIB în statele din membrele Uniunii Europene, tu îţi doreşti ca ţara ta să fie mai săracă, ca seniorii tăi să fie mai săraci cu 3% ca media UE? Doar dacă îi urăşti, din punctul meu de vedere, poţi să faci aşa ceva, că altfel nu văd de ce să pui o asemenea plafonare. Deci, niciun PNRR nu şi-a propus să plafoneze aşa ceva, să treacă vreun procent anume şi nicio legislaţie a unor state membre nu cuprinde aşa ceva. Până în 2070 trebuie să fim săraci. Că aşa au considerat unii la acel moment”, a declarat ministrul Muncii.