Scăderea sporului pentru gestionarea fondurilor europene de la 50% la 40% din salariu nu este abruptă şi reprezintă în continuare un stimulent decent, a declarat, joi, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, precizând ce venituri vor scădea de la 1 august în sectorul bugetar, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Scad veniturile atunci când vorbim despre sporul de condiţii vătămătoare. Era un plafon maxim de 1.500 lei. Nu toată lumea lua 1.500 lei în plus prin acel spor. În acest moment există un singur nivel de 300 de lei. Nimeni nu ia mai mult, nimeni nu ia mai puţin. Aici impactul bugetar este undeva la peste 600 de milioane de lei. E o parte din gestionarea deficitului. Mai este o scădere de 10% din cuantumul sporului pentru gestionarea fondurilor europene, însă aici trebuie spuse nişte lucruri. Pe de o parte, de la 50% la 40% este o scădere, dar n-aş spune că este o scădere abruptă. Este în continuare un stimulent decent, de 40% din salariu. Pe de altă parte, trebuie înţeles, şi pentru că avem această discuţie publică asurzitoare uneori despre blamarea funcţionarilor, că totuşi oamenii care primesc aceşti bani aduc zeci şi sute de milioane din fonduri europene în ţara noastră, bani care se regăsesc în bunăstarea tuturor cetăţenilor. Am mai introdus o nouă virgulă la acest subiect, şi anume că acest spor nu se va acorda după depăşirea perioadei de implementare a proiectului, cu noi prelungiri pentru implementarea proiectului. Adică, dacă aveai doi ani sau trei ani să faci un anumit proiect să-l implementezi şi nu l-ai realizat în acei trei ani şi-l mai prelungeşti o jumătate de an sau un an, în acea prelungire nu mai primeşti nimic”, a explicat Manole, la Antena 3.
Întrebat dacă vor scădea salariile bugetarilor, ministrul Muncii a menţionat că “nu am nicio sarcină de Guvern, cum se spune tehnic, pentru asta”.
Referitor la eventuale concedieri în zona bugetară, Manole a punctat: “Este o discuţie, dar nu aş zice concedieri, pentru că nu este cazul despre a gândi dimensiunea anumitor zone din aparatul bugetar”.
“Eu pot să vă dau un exemplu: în centrala Ministerului Muncii sunt 494 de angajaţi şi 141 de posturi vacante. Sincer să vă spun, şi dacă ar vrea cineva, nu ai de ce să te atingi din alea 494 de posturi, pentru că sunt oameni care muncesc în departamente deja subdimensionate, cu faptul că cele 141 sunt ocupate de mult timp. Sunt situaţii în care anumiţi colegi ies la pensie în mod normal şi deja este o dimensiune la pragul de jos al puterii de muncă”, a mai spus şeful de la Muncă.
Potrivit oficialului, o alternativă justă la concedieri o reprezintă realocarea resursei umane.
“Atunci când spuneţi că ne lipsesc oameni şi că avem prea mulţi în alte domenii, cred că o concluzie justă este că trebuie să realocăm resursa umană, nu să tăiem. Sigur, că nu poţi să faci dintr-un birocrat medic sau dintr-un medic birocrat. Evident că există nişte limite ale acestei mobilităţi. Avem în Ministerul Muncii un proiect de 800 de milioane de euro pentru comunităţi rurale mici din această ţară. Sunt nişte oameni acolo care fac o treabă extraordinară. N-am cum să-i spun vreunuia să plece ca să rămână proiectul cu risc de neimplementare. Din contră, acolo cred că ar fi bine să mai angajăm 2, 3, 4 oameni care să aibă aceeaşi performanţă. Dacă fiecare angajat care lucrează pe fonduri europene, de exemplu, ar avea genul acesta de performanţă, am avea bani să facem mai multe lucruri în România. Adică n-aş tăia de la performanţă”, a subliniat ministrul Muncii.
