Peste jumătate dintre cele 66 de reforme cuprinse în Planul de Redresare și Reziliență al României sunt îndeplinite, spune Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care face și o listă a reformerlor realizate. Precizările sale vin la câteva zile după ce un raport al opozanților de la USR arăta că România a ratat sau nu a îndeplinit conform prevederilor din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o serie de reforme cheie.
Mai precis, este vorba despre 38 de reforme îndeplinite din cele 66 (57,6% din total), spune Câciu.
“Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire, iar restul de 5 reforme sunt programate pentru a fi îndeplinite în a doua jumatate a anului 2025 și prima jumatate a anului 2026”, a menționat ministrul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Acesta susține că realizarea reformelor este în deplină concordanță cu noul calendar de implementare a PNRR, aprobat în decembrie 2023.
“Din cele 38 de reforme la care fac referire, 21 de reforme sunt închise definitiv, iar 17 din ele, avand aprobate elementele cheie de legiferare si implementare, au asociate tinte de rezultat, efect si impact care se măsoară în anii 2025-2026”, a spus Câciu.
“Se vorbește mult despre reformele din PNRR si stadiul acestora, se distorsionează partinic adevărul pentru a se prezenta o altă realitate și a se lăsa impresia că România nu face reforme”, a spus Câciu.
Acesta a publicat și o listă de măsuri pe care le-a numit “reforme realizate”.
“Dintre care cele mai relevante reforme realizate aş aminti: Legile justiţiei (legi privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) şi modificările aduse codului penal şi Codului de procedură penală; lupta împotriva corupţiei (legea privind protecţia avertizorilor şi Strategia naţională anticorupţie); Legea pensiilor (noii legi privind sistemul de pensii, reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale); reforma ANAF prin digitalizare (SPV, criterii de risc, structuri de control fiscal); îmbunătăţirea mecanismului de programare bugetară (planificare bugetară multianuală, analiza cheltuielilor din sănătate şi educaţie, consiliul fiscal); securitatea cibernetică (lege, strategie, ocupaţii noi digitale în codul COR); cloud-ul guvernamental; transport sustenabil (decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”); mobilitatea urbană durabilă (lege şi plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD); Legile educaţiei (preuniversitar, universitar); înfiinţarea ghişeelor unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei. Când Guvernul Ciolacu a fost investit erau doar 9 reforme realizate, acum sunt 38 plus 23 în curs de îndeplinire”, a menționat Câciu.
USR: „PNRR a ajuns la jumătatea perioadei de implementare, dar fără să aducă beneficii majore”
În urmă cu câteva zile, o analiză Monitor PNRR privind stadiul Planului și al îndeplinirii jaloanelor susținea că România a ratat sau nu a îndeplinit conform prevederilor din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o serie de reforme cheie, precum reforma legii pensiilor, reforma salarizării bugetare sau reforma fiscală și riscă să nu încaseze niciun euro din banii disponibili prin PNRR pentru al doilea an consecutiv.
„PNRR a ajuns la jumătatea perioadei de implementare, dar fără să aducă beneficii majore fiecărui cetățean român, pentru că reformele prevăzute au fost blocate de PSD și PNL. Ratarea țintelor din PNRR face ca România să aibă în acest moment un deficit de finanțare, diferența dintre valoarea proiectelor demarate și banii efectivi încasați fiind de peste 10 miliarde de euro” – aceasta este concluzia celui mai nou raport MonitorPNRR.ro, realizat de Departamentul de Politici Publice al USR. Amintim că Cristian Ghinea din USR alături de echipa de atunci de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt cei care au elaborat PNRR.
Autorii raportului spuneau chiar că România riscă al doilea an consecutiv în care să nu încaseze bani.