Constructorul Erbașu va începe lucrările pentru modernizarea Drumului Județean Câmpina – Săcele pe Valea Doftanei în 2024, chiar la primăvară pe tronsoanele care nu sunt supuse procedurii de expropriere, a anunțat Consiliul Județean Brașov. Joi, 25 ianuarie, a fost prima ședință de lucru cu responsabilii proiectului care se dorește o alternativă la DN 1 Valea Prahovei, chiar și a DN 1A Ploiești – Cheia – Săcele, varianta pentru camioane între Ploiești și Brașov (pe DN 1 este restricție pentru traficul greu pe timpul zilei de luni până vineri).
Constructorul Erbașu a semnat în 2023 primul contract pentru un lot de autostradă (Suplacu de Barcău – Chiribiș pe A3 Transilvania), iar luni, 22 ianuarie 2024, contractul de peste un miliard de lei pentru consolidarea planșeului de beton de la Piața Unirii și consolidarea Pasajului subteran Unirii din București.
Contractul pentru modernizarea DJ Câmpina – Săcele a fost semnat în primăvara anului 2023 pentru 300 milioane lei și este cel mai mare contract pentru infrastructura rutieră secundară semnat la Ministerul Dezvoltării/Compania Națională de Investiții. Pentru acest proiect cu o durată de execuție de 3 ani Erbașu caută șef de șantier și responsabil calitate drumuri, potrivit anunțurilor de angajare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului judeţean DJ 102I Valea Doftanei, judeţul Prahova – Brădet, judeţul Braşov vor începe în acest an. Joi, 25 ianuarie, Consiliul Judeţean Braşov a găzduit prima întâlnire de lucru din anul 2024 a factorilor de decizie cu atribuţii în supervizarea implementării contractului de proiectare şi execuţie a acestui obiectiv investiţional de importanţă strategică pentru judeţele Braşov şi Prahova. La şedinţa de progres au fost prezenţi oficiali reprezentând Compania Naţională de Investiţii „CNI” SA, antreprenorul Construcţii Erbaşu SA şi proiectantul Grafic Tends, alături de conducătorii administraţiilor publice judeţene şi locale impactate de acest proiect, respectiv Todorică-Constantin Şerban, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Virgil Popa, primarul Municipiului Săcele, şi Lucian Vileford Costea, primarul Comunei Valea Doftanei.
În urma discuţiilor, primele lucrări de construcţii ar putea începe chiar în această primăvară, mai întâi pe acele tronsoane care nu fac obiectul procedurilor de expropriere. Urmărim îndeaproape parcursul proiectului «Reabilitare şi modernizare DJ 102I Valea Doftanei, judeţul Prahova – Brădet, judeţul Braşov», pe care CNI îl implementează în parteneriat cu administraţiile judeţene din Prahova şi Braşov. Având în vedere că procedurile de expropriere sunt în sarcina noastră, trebuie să obţinem avizul de mediu pentru culoarul de expropriere final, să aprobăm hotărârea de consiliu judeţean privind demararea procedurii de expropriere şi să predăm amplasamentul către CNI, în momentul în care vom avea culoarul expropriat. Mă bucur că am rezolvat problema ridicată de domnul primar din Săcele în ceea ce priveşte lipsa din proiectul iniţial a trotuarelor, rigolelor şi acceselor la proprietăţi, astfel că nu există niciun fel de impediment în implementarea obiectivului”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Todorică-Constantin Şerban.
Potrivit datelor furnizate de proiectant, suprafaţa necesară lucrărilor ce se vor executa pe porţiunea din DJ 102I aferentă judeţului Braşov depăşeşte 223.000 mp, iar suprafaţa ce va trebui scoasă din fondul forestier este de aproximativ 1,5 hectare.
Drumul trece pe la altitudinea maximă de 1.285 metri în Pasul Predeluț, iar durata mare de execuție, 42 de luni, se explică prin relieful dificil și perioada mai redusă în care se poate lucra în zona de munte. Reabilitarea se face pentru Clasa Tehnică IV, cu portanță maximă de 11 tone, așadar nu va putea susține camioane de mare tonaj. Pe unele tronsoane șoseaua este impracticabilă, arată expertiza din caietul de sarcini pe care a consultat-o Economedia. Șoseaua va fi lărgită la 8 metri parte carosabilă, cu câte 3 metri lățimea pentru fiecare bandă de circulație, 1,5 metri acostamente și 0,5 metri benzi de încadrare, a transmis la semnarea contractului reprezentantul constructorului.
„Drumul județean DJ 102I pornește din localitatea Câmpina și trece prin localitățile Plaiul Câmpei – Lunca Mare – Seciuri – Teșila – Trăisteni – lim. jud. Brașov și face legătura cu DN 1A la Șanțuri. Astfel acest drum face legătura între DN1 și DN1A respectiv între Câmpina și Săcele putând deveni o alternativă pentru DN1 București – Brașov. Drumul județean DJ 102I reprezintă un traseu stategic care face legătura între partea de sud a țării (jud. Prahova) și partea centrală jud. Brașov), traversând munții Baiului (Gârbova) prin pasul Predeluț (altitudine 1.285 m).
Sectorul de drum care face obiectul prezentei documentații are o lungime totală în urma ridicărilor topografice și a geometrizării în plan de 25.636,08 ml și are limitele între km37+620 și km 63+256.08, din care:
– în județul Prahova lungimea este de 13.200,38 km (km 37+620.00 – km 50+820.38);
– in județul Brașov lungimea este de 12.435,70 km (km 50+820.38 – km 63+256.08);
Pe sectorul cuprins intre km km 37+620 si km 63+256.08, cu excepția sectorului cuprins între km 61+980.39 si km 63+256.08 (L=1275.7 m) care are îmbrăcăminte asfaltică, restul traseului este nemodernizat, fiind pietruit, iar pe unele porțiuni chiar impracticabil. Deși încadrat ca drum județean, după Pasul Predeluț drumul existent are elementele geometrice caracteristice unui drum forestier secundar. Per ansamblu starea tehnică a drumului județean se poate caracteriza ca fiind foarte rea. În prezent DJ 102I nu prezintă o structură rutieră care să asigure o circulație în conditii normale. Platforma carosabilă este puternic denivelată prezentând pe alocuri făgașe adanci, burdușiri, văluiri, fisuri, crăpături, etc. Îmbrăcămintea rutieră a drumului este rudimentară, fiind alcătuită predominant din fragmente de bolovăniș și pietriș încastrate în terenurile coezive din patul drumului. Pe alocuri în structura rutieră sunt intercalate și blocaje de piatră. Grosimea sistemului rutier este foarte variată atât pe lungimea drumului cât și pe lățimea lui. În sondajele executate grosimea sistemului rutier este cuprinsă între 5 și 25 cm”, arată Compania.