Agenția de rating Moody’s a îmbunătățit vineri perspectiva rating-ului României la stabilă, de la negativă, datorită perspectivelor solide de creștere economică bazate pe sectorul privat și pe utilizarea fondurilor europen, dar și pentru că procedura de deficit va acționa ca o ancoră politică cheie a strategiei fiscale.
Agenția subliniază faptul că România are un potențial puternic de creștere economică și așteptările privind o îmbunătățire treptată a indicatorilor fiscali, dar și inconsecvența politicii rezultată din coalițiile guvernamentale instabile.
Moody’s se așteaptă ca economia României să crească cu 7% în acest an, urmate de estimări de creștere de of 4,6%, 4,1% and 3,6% pentru următorii trei ani. Creșterea potențială a României este una din cele mai mari din UE, afirmă agenția.
Prezența firmelor mari și internaționale va sprijini eforturile României de a-și spori prezența în activități cu valoare adăugată mai mare. Un sector în creștere al informației și tehnologiei (în jur de 7% din PIB) va susține, de asemenea, activitatea economică. În schimb, situația nefericită a structurii demografice și ieșirile nete de migrație au deja un impact asupra forței de muncă, iar Moody’s se așteaptă ca această tendință negativă să persiste și să se accelereze în următorii ani.
Al doilea factor care a influențat schimbarea de perspectivă de rating este așteptarea agenției Moody’s ca România să aibă o strategie de consolidare fiscală consistentă și susținută de către guvernul român în următorii trei ani.
Pentru realizarea consolidării fiscale solicitate de autoritățile europene, este de așteptat ca România să pregătească, să legifereze și să implementeze reforme în domeniul pensiilor și al administrației publice. În special, guvernul român s-a angajat, în cadrul programului său național de recuperare și reziliență, să desfășoare o reformă cuprinzătoare a pensiilor care urmează să fie încheiată până în martie 2023.
Anul acesta, Moody’s estimează un deficit de 8,2% din PIB. În viitor, Moody’s prognozează un deficit de 6,8% din PIB în 2022, 5,6% din PIB în 2023 și 4,5% din PIB în 2024.
Riscurile la adresa rating-ului
Nerespectarea angajamentelor de reducere susținută a dezechilibrelor fiscale din România din cauza absenței unui răspuns politic determinat în legătură cu reformele pensiilor și ale administrației publice ar exercita o presiune negativă asupra ratingului. O înrăutățire a deficitului de cont curent ar fi, de asemenea, un risc negativ.