Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat vineri că BNR a reușit să tempereze inflația fără să introducă economia în recesiune, iar datele care vor apărea în zilele următoare cu privire la produsul intern brut vor arăta că România va avea în acest an creștere economică. El a lansat și o atenționare pentru cei care „se reped să ia credite în valută”, și anume faptul că dobânzile la euro și dolar vor mai crește. Guvernatorul a afirmat, despre impozitarea progresivă, că ajustarea fiscală trebuie făcută în contextul în care România este singura țară europeană cu deficit bugetar, ceea ce duce și la o primă de risc mare, și că trebuie să existe o normalizare a situației impozitării, în care toată lumea să plătească aceleași impozite.
Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu din conferința de presă pentru prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, mai 2023:
- Datele prezentate astăzi indică o scădere substanțială a ratei inflației, în apropiere de 10%.
- Nu mai suntem de aproape un an și ceva campioni la rata inflației. Ne îndreptăm spre mijlocul plutonului. Inflația în România în prezent este mai redusă comparativ cu 4 țări care sunt în zona euro, ceea ce ne arată că dacă ești în zona euro nu în mod automat ai rezolvat problema inflației. Este vorba de țările baltice și Slovacia. Și avem o inflație mai scăzută decât țările Vișegrad.
- Avem o analiză care ne dă speranță că se vor tempera creșterile de prețuri la produsele agroalimentare, poate vor fi și scăderi.
- O problemă care mai persista vreo lună-două, până când producția internă va recupera și va contrabalansa situația din exterior, este legată de grupa legume, fructe și ouă.
- Avem o situație serioasă în producția europeană de legume care a fost afectată de oscilațiile ample și frecvente ale temperaturilor în perioada de iarnă și acum și de seceta din Spania, care e furnizor mare de fructe și legume.
- Apoi în estul Ucrainei care a fost și va fi din nouă o zonă de producție și export de legume fructe, aici se desfășoară lupte și oferta este în scădere.
- Și 20% din exporturile Turciei, multe venind chiar în România, sunt afectate datorită cutremurelor din Turcia, ele s-au produs exact în zonele de producție și de export a legumelor.
- Am apăsat cu mare atenție pe frână ca să nu bruscăm economia și să nu o introducem în recesiune. Eu spun că până acum am reușit. Datele care o să apară despre PIB în zilele următoare vor arăta că vom avea și în acest an creștere economică.
- Țările vecine vor avea și inflația mai mare și recesiune.
- Până acum am evitat acest lucru, ceea ce, spun eu, este o realizare, să încercăm temperarea inflației fără să introducem economia în recesiune.
- Avem o îmbunătățire sensibilă a primei de risc a României, dar ea e în continuare peste prima de risc a Ungariei, care are și inflație mai mare. Acum suntem și noi într-o anumită concurență cu țările vecine. Și este mult mai mare prima de risc din România decât Polonia și Cehia. În funcție de prima risc, care bineînțeles că nu ne bucură, că e încă mare, se stabilesc dobânzile pentru împrumuturile României pe piețele internaționale și ele sunt încă comparativ mai înalte.
- Prima de risc nu este însă legată de situația monetară și de cea a inflației. Ea e legată în mod evident de situația fiscală a țării. Și acolo trebuie să dăm bătălia, pentru că suntem singura țară din UE în poziția de deficit excesiv și vedeți cât de greu se face corecția, ajustarea, din considerente sociale, politice.
- Este o atenționare pe care trebuie să o fac pentru cei care acum se reped să ia credite în valută, considerând că sunt mult mai ieftine: dobânzile atât la euro cât și la dolar vor mai crește.
- Încep să cred că 7% dobândă de politică monetară este limita.
- Unele scăderi cred că vor apărea. La legume-fructe, spre exemplu, am văzut că au apărut preţurile la cireşe. La început de luna mai sunt trufandalele, aşa se numesc în România, şi de regulă sunt mai scumpe. Deci, categoric că unele produse agroalimentare mai ales legume, fructe, ouă, vor avea scăderi de preţuri. Că aşa se întâmplă, sunt sezoniere. V-am prezentat nişte grafice care ne dau speranţa că s-ar putea să avem cel puţin diminuări uşoare de preţ şi la produsele care ne-au durut cam mult: untdelemn, ulei, uleiul comestibil. Da, dar la alte produse nu putem să ne dăm seama, că ar trebui să facem analize sectoriale.. Ceea ce aproape suntem siguri este că nu o să mai fie creșteri mari de prețuri în perioada următoare. Ce spuneți dvs este că ne așteptăm totuși la o scădere importantă, perceptibilă de prețuri. Trebuie să fim foarte atenți când ne uităm la aceste mișcări relative și la nivelul absolut al prețurilor. Suntem în Uniunea Europeană și cred că noi mai putem să sperăm să avem prețuri mult mai ieftine în România la produse agro-alimentare decât în restul Europei. După calculele pe care le-au făcut unele instituții internaționale ale Uniunii Europene, prețurile la produsele agro-alimentare în România sunt cam 50-60% din cele din media europeană, deci sunt mai scăzute. Pe măsură ce ne integrăm, inevitabil ne apropiem de ei.
Întrebare: Acum câteva luni ne-ați recomandat ca tratament împotriva șocului provocat de scumpiri un ceai de mușețel. Aveți alte recomandări de acest gen?
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Răspuns: Am spus ceai de tei. A fost probabil o exprimare nefericită. Dar când am recomandat „ceai de tei” m-am referit la faptul că o inflație de această categorie, în care am intrat, cu factori pe partea ofertei, prețul energiei care se transmite în mai toate prețurile, nu ai cum să o combați repede. Puteam să mergem cu dobânzile la 20% și tot nu o omoram, ci omoram economia. Lupta contra inflației durează mai mult. Înainte se spunea, când ceva durează mult, „răbdare și tutun”. Eu nu am mai putut să fac reclamă la tutun, nu că n-am voie, nici nu sunt fumător. Și am folosit expresia aceea, care am văzut că a creat multe evaluări. Nu m-am referit la populație, categoric. Și o să vedeți că inflația vine greu în jos, pentru că a fost creată de factori pe partea ofertei. Mai clar, costurile au crescut. Ce faci ca să dai prețurile în jos? Sau îți crește productivitatea? Ca să crească productivitatea la multe ramuri și să contrabalanseze creșterea costurilor îți ia 2-3 ani. Al doilea rând este să dispară factorii care au împins costurile în sus. Și noi acum asistăm la faptul că factorii care au împins costurile în sus, și anume criza energetică, creșterea prețurilor la energie, s-au diminuat, dar nu au dispărut. Deci durează.
Întrebare: Premierul Nicolae Ciucă a declarat săptămâna trecută că ar trebui reluate discuțiile la anul pe impozitarea progresivă pe venitul global. Ce ar însemna asta pentru România?
Răspuns: Este o problemă politică. Ajustarea fiscală trebuie făcută, este esențială. România trebuie să iasă din poziția aceasta de deficit excesiv. Suntem singura țară europeană cu un asemenea deficit și ne costă; costă și bugetul, costă și țara – ați văzut, avem primă de risc mare. Într-adevăr, nu este simplu din punct de vedere politic și social. De exemplu, o normalizare a situației impozitării, când ai atât de multe excepții pe partea de fiscalitate, situații preferențiale. Când ai o preferință fiscală, spui că dai un avantaj, dar se dă pe un termen limitat, de 1-2-4 ani. La un moment dat trebuie să renunți, toată lumea să plătească aceleași impozite. Și ați văzut cum este perceput acest lucru: se majorează impozitele. Chiar o revenire la normalitate. Problema nu este nici la noi și nici la tehnicieni; tehnicienii pot pune rapid pe hârtie o soluție. Problema este politică: cum discuți cu societatea ca să nu creezi alte probleme sociale și politice.
Întrebare: Măsurile pe care Banca Centrală Europeană și FED de a continua creșterea dobânzilor de politică monetară vă ajută, astfel încât să nu mai fiți nevoiți la BNR și la celelalte bănci centrale din regiune să mai întăriți politica monetară.
Răspuns: Într-un fel, pentru că inflația care ne-a afectat și pe noi este și o inflație globală. Temperarea inflației pe plan mondial ne ajută. Pe de altă parte, nu știm care vor fi efectele. Trebuie să vă spun: nu știm care vor fi efectele asupra mișcărilor de capital, dacă se micșorează ecartul între dobânzile la noi și cele din exterior, poate să ne ajute, poate să ne ajute mai puțin, adică să avem mai puține intrări de capital. Dar depinde. Lumea actuală este dominată de mișcări de capital, mai ales când ai libertate totală. Câteodată este mai greu să navighezi în condiții de inundație decât în condiții de secetă – mă refer la intrări și ieșiri de capital
Întrebare: Vedeți că este o inundație, având în vedere lichiditatea mare din sistem?
Răspuns: De unde credeți că a venit? S-au suprapus fonduri europene și investiții străine directe – avem o sumă record anul trecut. Dacă vă uitați la contul de capital vedeți că sunt și investiții pe termen mai scurt.