Mugur Isărescu dă semnalul că dobânzile nu vor mai scădea, dar cursul va fluctua mai mult. „Nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale dobânzii de politică monetară”

Banca Națională nu vede motive pentru reduceri suplimentare ale dobânzii de politică monetară, însă va asigura mai multă flexibilitate în ceea ce privește cursul de schimb, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, într-un discurs în cadrul conferinței FMI – Regional Economic Outlook: Europe, publicat pe site-ul BNR.

„Pe plan monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale ratei de politică monetară și suntem pregătiți să asigurăm flexibilitatea obiectivelor noastre de inflație, având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriei. În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate, dar ținând cont de rolul acestuia de ancoră a încrederii sociale în România”, arată guvernatorul.

Acesta este un semnal din partea guvernatorului că dobânzile nu se vor duce mai jos decât în prezent, însă, în schimb, cursul valutar ar putea fi lăsat să fluctueze mai mult.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Guvernatorul a amintit că una din măsurile luate de Banca Națională a României în criză a fost reducerea ratei dobânzii de la 2,5 la sută în martie anul trecut la 1,25 la sută în prezent.

„Banca centrală a folosit întregul set de instrumente pentru a furniza lichidități băncilor (restabilirea operațiunilor periodice de repo; achiziționarea de obligațiuni de stat pe piața secundară). Am permis, de asemenea, băncilor să își utilizeze bufferele suplimentare de capital, condiționate de o restricție privind distribuirea dividendelor și să se abată temporar de la pragul minim al raportului de acoperire a lichidității. Între timp, am monitorizat îndeaproape evoluția expunerilor neperformante și am solicitat băncilor să provizioneze în mod adecvat mai ales atunci când raportul a depășit 5% și le-am solicitat să efectueze evaluări periodice și să raporteze cele mai mari expuneri ale acestora”, a arătat Isărescu.

Guvernatorul a amintit de asemenea că măsurile puse în aplicare în ansamblu de autoritățile române au fost luate având în vedere particularitățile economiei la începutul acestei crize sanitare, respectiv faptul că, diin 2016, creșterea a fost determinată în principal de creșterea salariilor și de rata rapidă de creștere a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe au crescut, iar rata anuală a inflației a rămas în jur de 4 la sută, cea mai mare dintre țările vecine din UE.

„În acest context, impactul inițial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente și a fost marcat de creșterea presiunilor cauzate de fricțiunile temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naționale și creșterea nevoilor de lichiditate. Creșterea șomajului și măsurile de răspuns pentru a atenua efectele negative ale crizei au crescut, de asemenea, presiunile bugetare”, a spus el.

Prin urmare, potrivit lui, autoritățile au luat măsuri fiscale cu atenție la spațiul fiscal existent. „Pe același front, banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la jumătate și a achiziționat sume adecvate de obligațiuni de stat pe piața secundară, fără să neglijeze ținta de inflație și stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute și nu a fost nevoie să inundăm piața cu lichidități”, a spus el.

Mugur Isărescu a afimat că România a avut una dintre cele mai slabe pierderi de producție din Europa în 2020 (-3,9 la sută) și este de așteptat să aibă una dintre cele mai viguroase recuperări în 2021, respectiv 6 la sută, conform celei mai recente prognoze FMI. Inflația a scăzut anul trecut, de la 4 la sfârșitul lunii decembrie 2019, la 2% la sfârșitul lunii decembrie 2020, iar deficitul bugetar a rămas sub 10%, în ciuda măsurilor puternice luate de la izbucnirea pandemiei și în ciuda deficitului structural mare la sfârșitul anului 2019 (aproximativ 5%). Deficitul de cont curent a crescut ușor de la 5 la 5,5 la sută.

El a subliniat că recuperarea din acest an este îmbunătățită și mai mult de o mobilizare și implementare temeinică a campaniei de vaccinare în România, însă a afirmat că îmbunătățiri suplimentare ar sprijini o perspectivă economică mai bună.

Guvernatorul BNR a mai afirmat că, termen mediu și lung, nu există înlocuitor pentru politicile macroeconomice solide și a recomandat autorităților române să înceapă consolidarea pe plan fiscal.a