România devine un jucător strategic pe piața energetică europeană în contextul eforturilor UE de a reduce dependența de gazul rusesc. După ce Ucraina a blocat tranzitul gazului rusesc prin gazoductul Frăția în ianuarie 2025, Europa a fost nevoită să caute alternative.
În acest peisaj geopolitic tensionat, zăcământul românesc Neptun Deep din Marea Neagră este considerat „unul dintre cele mai semnificative depozite de gaz din UE” și are potențialul de a transforma România într-un exportator regional de energie.
Cu toate acestea, proiectul nu este lipsit de provocări, fiind contestat atât politic, cât și economic.
O nouă oportunitate: zăcământul de gaze Neptun Deep
La peste trei ani după invazia Rusiei în Ucraina, unele țări europene continuă să depindă de gazul rusesc. Deși războiul a determinat majoritatea Uniunii Europene să-și diversifice importurile de energie și să evite achizițiile de la Moscova, anumite state precum Slovacia, Austria și Ungaria au continuat să cumpere gaz rusesc, fie din motive politice interne, fie din constrângeri geografice, scrie Forbes.
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, importurile de gaz rusesc au scăzut de la 40% din consumul european în 2021 la doar 8% în 2023.
Pentru a acoperi acest deficit, UE a crescut importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) și a sprijinit dezvoltarea unor proiecte energetice în surse regenerabile.
Statele Unite au contribuit, de asemenea, la reducerea deficitului energetic, direcționând 55% din exporturile lor LNG către Europa în 2024.
România ar putea deveni lider regional în domeniul energiei
În paralel, proiecte precum gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) și acordul energetic dintre Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România sunt menite să reducă dependența UE de Moscova.
În acest context, un nou proiect românesc de exploatare a gazelor, care ar putea contribui la autosuficiența energetică a Europei, este pe cale să înceapă forajele în acest an, scrie sursa citată.
Zăcământul Neptun Deep, situat la 160 km de coasta României, devine o resursă strategică.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Acoperă o suprafață de 7.500 km², la adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri, și se estimează că deține aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz. Livrările sunt programate să înceapă în 2027.
Această descoperire ar putea transforma România în lider regional în domeniul energiei.
Cine se opune și de ce
Proiectul Neptun Deep nu este lipsit de controverse. Extrema dreaptă susține că exploatarea zăcământului contravine intereselor naționale, în timp ce activiștii de stânga încearcă să blocheze proiectul pe motive ecologice.
În plus, România se află în mijlocul unei lupte geopolitice, în condițiile în care „Rusia a fost implicată în numeroase operațiuni de influență în România, promovând narative despre păstrarea resurselor românești în țară pentru a descuraja investițiile străine, precizează Forbes.
Pe lângă influențele externe, proiectul Neptun Deep vine într-un moment sensibil pentru politica internă.
România organizează alegeri naționale în luna mai, după anularea scrutinului de anul trecut, când un candidat obscur de extremă dreaptă, pro-rus, Călin Georgescu, a fost împiedicat să candideze după ce s-a descoperit că victoria sa ar fi fost favorizată de manipularea rusă.
România este statul UE cu cea mai redusă dependență de importurile de gaze naturale, iar creșterea rolului său de exportator de energie ar putea contribui la reducerea dependenței blocului comunitar de gazul rusesc, mai precizează sursa citată.
Europa între SUA și Rusia
Pe măsură ce România își crește producția, țări precum Ungaria, care importă în prezent două treimi din gazul său din Rusia, ar putea beneficia de noua sursă de aprovizionare.
Între timp, tensiunile dintre UE și SUA cresc, în condițiile în care președintele Trump amenință cu impunerea de tarife dacă UE nu acceptă să cumpere mai mult petrol și gaz american.
Bruxelles-ul se află acum într-o poziție delicată.
Pe de o parte, zăcământul Neptun Deep oferă o oportunitate de a spori securitatea energetică europeană și de a reduce importurile din Rusia.
Pe de altă parte, inițierea unor proiecte care vizează scăderea consumului de energie americană riscă să adâncească tensiunile transatlantice.
Mai mult, apar informații conform cărora „au început negocieri secrete pentru relansarea proiectului Nord Stream 2.
În acest context, România are șansa de a deveni un jucător esențial în securitatea energetică europeană, dar succesul său depinde de gestionarea atentă a provocărilor politice și economice.