O familie de români a plătit 3.084,60 leva (1.500 de euro) pentru tratament medical la Spitalul Universitar Burgas, în urma unui grav accident rutier. Cazul a fost adus în atenția publică de avocatul Dimitar Valchev, care a distribuit o declarație detaliată a lui Dimitru Melcescu, împreună cu facturile spitalului pe profilul său de socializare, informează OFFNews, citat de Novinite.
Potrivit lui Melcescu, el, soția sa și cei doi copii ai lor, în vârstă de 14 ani, vizitau Bulgaria pentru o competiție de înot când a avut loc accidentul, pe 24 aprilie 2025. În calitate de șofer, el a spus a suferit răni multiple, inclusiv coaste și vertebre cervicale rupte, în timp ce soția și copiii săi au scăpat cu răni minore. Toți au fost duși cu ambulanța la Spitalul Universitar Burgas pentru tratament de urgență.
Melcescu susține că au fost supuși unor condiții neplăcute în timpul șederii lor peste noapte la spital. El a descris o lipsă a necesităților de bază, cum ar fi alimente, apă îmbuteliată, săpun și hârtie igienică. El a criticat, de asemenea, calitatea îngrijirii, afirmând că personalul medical a efectuat verificări minime, iar în cele din urmă li s-a cerut să părăsească camera sub pretextul că era nevoie urgentă de ea pentru un alt pacient. El a susținut că, în esență, au fost forțați să plece fără o comunicare sau o explicație corespunzătoare.
Familia a fost taxată cu 300 de leva de persoană pentru o singură noapte, ceea ce tatăl a numit sarcastic „servicii spitalicești de 5 stele”. El și-a exprimat indignarea față de lipsa unui tratament medical semnificativ sau a confortului, afirmând că experiența l-a făcut să se simtă ca și cum ar fi călătorit înapoi cu 20 de ani. El a concluzionat că va evita să se întoarcă în Bulgaria și că îi va descuraja și pe alții să o viziteze.
În replică, Spitalul Universitar Burgas a emis o declarație publică prin care a respins câteva dintre acuzații. Spitalul a precizat că a fost oferit sprijin lingvistic pe toată durata șederii familiei, inclusiv cu ajutorul consulului onorific al României. Ei au respins afirmația conform căreia familia a trebuit să angajeze un interpret privat și au subliniat că spitalul are un protocol stabilit de mult timp pentru tratarea cetățenilor străini, care include servicii de traducere.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Spitalul a mai precizat că cetățenii români nu au prezentat niciun document care să dovedească acoperirea asigurării de sănătate în timpul șederii lor. Ca urmare, aceștia au fost tratați ca neasigurați în conformitate cu legislația bulgară, care impune plata din buzunar pentru serviciile medicale. Spitalul a explicat că au fost emise documente financiare corespunzătoare și, în prezența consulului român, pacienții au fost informați cu privire la drepturile lor în temeiul regulamentelor UE, în special cu privire la faptul că pot solicita rambursarea de la fondul român de asigurări de sănătate.
Procedurile medicale efectuate au fost detaliate în facturile emise, inclusiv examinările de urgență și o scanare a doua zi, care a exclus o fractură a coloanei vertebrale la Melcescu. În ceea ce privește prețurile, spitalul a precizat că o „zi de pat” în secția de chirurgie costă 300 de leva și acoperă nu numai cazarea, ci și medicamentele, materialele medicale, îngrijirea în spital și serviciul 24 de ore din 24. În schimb, costul unei zile pat în alte departamente, cum ar fi departamentul oftalmologic, este mai mic.
Referitor la plângerea privind absența săpunului și a hârtiei igienice, spitalul a declarat că, deși este responsabil pentru asigurarea accesului la asistență medicală de calitate, nu este obligat să furnizeze produse de igienă personală. În plus, s-a observat că familia semnase un document de externare care indica faptul că părăseau voluntar spitalul și că erau conștienți de riscurile asociate pentru sănătate. Se pare că aceștia doreau să se întoarcă pentru a participa la concursul de înot care îi adusese în Bulgaria.
Spitalul a încheiat prin a îndemna reprezentanții legali și instituțiile medicale să coopereze în interesul drepturilor pacienților, mai degrabă decât să promoveze cereri neverificate.