Sursa foto: Asociația Pro Infrastructură
Forța de muncă, bitumul, combustibilul, agregatele minerale, energia electrică și gazele, utilajele și echipamentele, construcțiile metalice și cimentul sunt cele 10 elemente pe baza cărora Ministerul Transporturilor permite suplimentarea contractelor pentru a acoperi creșterea puternică a prețurilor la materialele de construcții. Săptămâna trecută, Guvernul a emis ,,Ordonanța UMB “, act normativ care completează OUG 64/2022 cu formula polinomială pe care a cerut-o Dorinel Umbrărescu, constructorul român care a suspendat lucrările pe Autostrada Transilvania în așteptarea Ordonanței care să permită ajustarea contractelor cu 40-50 %.
După ce Executivul a aprobat noua Ordonanță de Urgență, Ministerul Transporturilor a publicat un Proiect de Ordin comun al ministrului Transporturilor și al ministrului investițiilor și fondurilor europene pentru aprobarea elementelor de cost pentru ca Institutul Național de Statistică (INS) să poată calcula scumpirile. Cresterea accelerată a prețurilor la materialele de construcții a început în timpul pandemiei COVID 19 și continuă accelerat din cauza războiului din Ucraina : ,, Criza provocată de conflictul militar din regiunea Mării Negre a afectat piaţa construcţiilor din întreaga Uniune Europeană, având în vedere că Ucraina este principalul furnizor şi producător de oţel şi materie primă pentru piaţa europeană a construcţiilor. Consecinţa imediată a fost o creştere semnificativă a preţurilor la materiale, determinând creşteri şi de peste 40% la unele materiale utilizate în proiectele de infrastructură, cum sunt: mixturile asfaltice, bitumul, oţelul sau fierul-beton, care urmează a fi reflectate în indicele de cost total în construcţii, un indice compozit care cumulează impactul creşterii cheltuielilor materiale, manoperă, utilaje şi transport asupra preţului contractelor de achiziţie legal încheiate pentru care finanţarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile. Indicele de cost total în construcţii este comunicat de Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, conflictul militar din regiune a determinat o creştere semnificativă a preţului la echipamentele, utilajele şi dotările independente livrate în cadrul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, mai ales al proiectelor care au la bază contracte de furnizare echipamente, utilaje sau altele asemenea.
Totodată, criza generată de virusul SARS-CoV-2, care a dus la declararea stării de urgenţă la nivel naţional, dar şi la nivel european, a determinat, la rândul ei, o creştere a indicelui de cost total în construcţii cu aproximativ 18%, din care 60% a fost generată de creşterea costului la materiale în construcţii şi 40% de creşterea costului cu manopera. Această creştere de preţ a fost reflectată în indicele de cost total în construcţii de către Institutul Naţional de Statistică începând cu luna martie 2021. Creşterea de preţ generată de criza SARS-CoV-2 la materialele din construcţii a afectat preţul ferm al contractelor de achiziţie încheiate pentru cele trei categorii de contracte, şi anume: contractele de lucrări şi de produse (livrare echipamente), respectiv contractele de servicii care au ca obiect realizarea studiilor de fezabilitate şi/sau a proiectelor tehnice aferente infrastructurii publice şi care includ studii geotehnice şi/sau hidrogeologice. Creşterea de preţ nu a putut fi avută în vedere de către ofertanţi la data depunerii ofertelor.” -Proiect de Ordin comun al ministrului Transporturilor și al ministrului investițiilor și fondurilor europene.
România este singura țară din Uniunea Europeană care a schimbat legislația pentru a acoperi creșterea accelerată a prețurilor la materialele de construcții, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș.