Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Mai multe oragnizații patronale din România – AmCham, Romanian Business Leaders, CCIFER, AHK, Consiliul Investitorilor Străini, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț Italiană pentru România și Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – critică și solicită respingerea în integralitate a proiectului de ordin al ANPC privind afișarea la raft a adaosului comercial.
“Prin implementarea unei obligații de infomare suplimentară a consumatorilor cu privire la adaosul comercial aplicat fiecărui produs în raport cu prețul de achiziție, proiectul va duce la distorsionarea mediului concurențial în lanțul de aprovizionare al produselor alimentare și nealimentare și la încălcarea drepturilor operatorilor economici ce își desfășoară activitatea pe teritoriul României.”, se arată într-un comunicat publicat de Federația Patronală Concordia.
Patronatele mai subliniază că pe lângă încălcarea legislației naționale și europene în materie de concurență, implementarea acestui proiect va generea efecte negative la nivelul investițiilor, al consumatorilor, al relațiilor B2B, din punct de vedere logistic, dar și al diferenței de tratament între comercianții și platformele online stabilite pe teritoriul României prin comparație cu cele din afara României, în special din state terțe.
Organizațiile mediului de afaceri din România subliniază că o astfel de măsură ar reprezenta un comportament intruziv nedorit al statului față de mediul de afaceri, ar crea un climat investițional ostil în anumite sectoare ale economiei, într-un context geopolitic oricum complicat și, ca atare, solicită respingerea în integralitate a proiectului.
Organizațiile patronale menționează câteva dintre efectele negative:
- Obligația de afișare a adaosului comercial ar putea reduce inițiativele concurențiale de scădere a prețurilor, întrucât operatorii economici vor putea anticipa și alinia strategiile concurenților, generând prețuri mai mari pentru consumatori;
- Publicarea adaosului comercial ar permite concurenților să ajusteze prețurile, fără a fi nevoie de acorduri explicite, ceea ce poate duce la alinierea prețurilor, constituind astfel o încălcare gravă a normelor de concurență (efect anticoncurențial);
- Crearea unor bariere pentru acei operatori economici care doresc să pătrundă pe piață prin folosirea unei strategii de preț atractiv pentru consumatori, întrucât operatorii economici existenți își vor putea ajusta rapid adaosul comercial în scopul neutralizării oricărui avantaj competitiv;
- Descurajarea investițiilor realizate de către operatorii economici în scopul progresului tehnologic și diversificării ofertelor comerciale. Din perspectiva impactului, afișarea la raft a prețurilor de achiziție, de import sau al prețului primului distribuitor de pe lanț și a adaosului comercial, va genera în mod evident confuzie la nivelul consumatorilor.
Mai mult, spun patronatele, nu este clar cum se calculează prețul de achiziție și cum va fi posibilă calcularea adaosului comercial față de variațiile cheltuielilor directe și indirecte. Prețul final al produsului depinde de factori variabili (i.e. creșterea cheltuielilor cu energia electrică poate determina scăderea adaosului comercial, pentru menținerea aceluiași preț de vânzare). Adaosul comercial nu este echivalent cu profitul net, comerciantul având propriile costuri, pe care le acoperă din adaosul comercial. Surplusul efectiv nealocat costurilor nu este adaosul comercial, ci este profitul net.
Din perspectiva implementării, în elaborarea politicilor de prețuri, și respectiv adaos, comercianții au, în funcție de modelul de afaceri și sector, o plajă foarte largă de variabile (ex. stocuri, relații comerciale, campanii, etc.). Acestea nu pot fi reflectate prin publicarea adaosului, fiind și situații în care măsura ar fi imposibil de implementat.
Din perspectiva legislației naționale în materie de protecția consumatorilor și tehnică legislativă, spun patronatele, ANPC poate emite ordine și instrucțiuni numai în exercitarea atribuțiilor sale, ceea ce nu este cazul în situația de față, unde este necesară legislație de ordin primar, adoptată de Guvern. În plus, în forma propusă, proiectul încalcă prevederi legislative în vigoare, mai notează documentul de poziție al patronatelor.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
De asemenea, proiectul riscă să elimine forțat anumite verigi ale lanțului de distribuție și să genereze o creștere a prețurilor, prin:
▪ Costuri suplimentare determinate de rezilierea înainte de termen a unor contracte cu furnizori agreați, parteneri de afaceri existenți
▪ Costuri suplimentare legate de transportul mărfurilor de la depozitele producătorilor (aflate la distanțe incontrolabile, posibil mai mari) la depozitele din care sunt aprovizionate punctele de lucru ale comercianților.
Recent, EuroCommerce, principala organizație europeană care reprezintă sectorul comerțului cu amănuntul, a transmis o scrisoare vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera în care își exprimă îngrijorarea cu privire la un proiect de ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) din România care ar putea impune comercianților să afișeze marja de profit pe care o aplică produselor lor.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a republicat, pe 18 Martie în dezbatere publică un proiect de Ordin prin care obligă toți operatorii economici din România să afișeze și adaosul comercial lângă prețul produselor.
Acum, ANPC va obliga comercianții să publice adaosul comercial practicat în raport cu „prețul de achiziție” al produsului. Varianta anterioară a ordinului prevedea publicarea adaosului comercial practicat în raport cu „prețul de bază” al produsului.
Totuși, prevederile par că se aplică în continuare tuturor comercianților din România, indiferent că vând produse alimentare sau non-alimentare și tuturor produselor.
Astfel, ordinul nu pare să definească nici acum anumiți operatori economici, așa că pare să se aplice tuturor operatorilor economici din România, adică retailerilor agro-alimentari, retailerilor de fashion, retailerilor de mobilă dar și tuturor celorlalți operatori economici care afișează prețuri și nu sunt direct producători.
Este totodată greu de înțeles cum vor putea aplica acest ordin operatorii economici care au mii, zeci de mii sau sute de mii de produse, cum sunt retailerii agro-alimentari, în contextul în care prețurile de achiziție se schimbă mereu, iar la raft poate exista același tip de produs achiziționat la prețuri diferite.
O astfel de inițiativă presupune un efort foarte mare, care ar trebui efectuat manual, pentru că nu toți operatorii au un sistem care să aibă integrat costul de achiziție pentru fiecare produs, încât să calculeze automat adaosul.
