Pe agenda UE în 2023: energie, război și competitivitate economică

Redacția ian. 4, 2023 0 comentarii
nord stream 2, gaze naturale, conducta, gazoduct, energie, gazprom

În condițiile agresiunii continue a Rusiei în Ucraina, tensiunilor comerciale globale, insecurității energetice și inflației în creștere, Uniunea Europeană continuă să se confrunte și cu alte probleme – corupție și legate de respectarea statului de drept în statele membre, scrie Kapital.bg, potrivit Rador. Acestea sunt câteva dintre provocările de anul trecut cu care Bruxelles-ul întâmpină noul an.

Și ca principal obiectiv al activității pentru 2023, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat pentru Politico – „sprijin pentru Ucraina în respingerea agresorului, accelerarea tranziției către o energie regenerabilă în Europa, consolidarea competitivității Uniunii și crearea de noi alianțe strategice la nivel mondial”. Ce înseamnă asta în practică?

Energia este din nou în centrul atenției la Bruxelles

„În ceea ce privește energia, 2023 va fi anul în care întreaga lume se va ocupa serios de sursele de energie regenerabilă”, confirmă și comisarul pentru energie Kadri Simson. UE lucrează, de asemenea, la o nouă legislație privind eficiența energetică, pentru a se încuraja economisirea de energie, inclusiv prin reducerea consumului primar și final până în 2030.

În mai, Comisia Europeană a propus noi obiective mai ambițioase de eficiență energetică de până la 13% până în 2030 (în creștere față de 9% inițial din iulie 2021). Potrivit noilor reguli pregătite, care se așteaptă să fie adoptate oficial în 2023, „statele membre trebuie să se asigure că autoritățile regionale și locale elaborează planuri locale de încălzire și răcire în municipiile cu o populație totală de peste 45.000 de locuitori”. Scopul este ca aceste planuri să conducă la economisire de energie și pregătire pentru neutralitatea climatică. Se prevede ca evaluarea eficienței energetice să se facă și pentru fiecare proiect energetic în valoare de peste 100 de milioane de euro și pentru proiectele de transport de 175 de milioane de euro.

Provocările economice rămân

Insecuritatea energetică din Europa va afecta, de asemenea, economiile țărilor. Noul an va fi din punct de vedere economic „mai dificil decât anul pe care îl lăsăm în urmă”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Gheorghieva, în programul de știri „Face the Nation” de la CBS, duminică dimineață. O treime din economiile lumii vor intra în recesiune în 2023, inclusiv jumătate din cele ale Europei, a spus ea. „Marea noastră îngrijorare este că odată cu încetinirea economiei la nivel mondial, creșterea globală va scădea la 2,7%, poate chiar mai puțin anul viitor”, a adaugat Gheorghieva.

În același timp, accelerarea luptei împotriva schimbărilor climatice va continua să fie esențială – atât pentru planetă, cât și pentru război, dar cel mai important pentru bunăstarea oamenilor. Coeziunea socială, modelul nostru european de asistență socială și economia noastră socială de piață vor fi testate”, avertizează comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager.

Războiul va determina din nou politicile

Tema războiului va sta și la baza noii președinții suedeze. Premierul Ulf Kristersson a confirmat că invazia din Ucraina va avea un impact decisiv asupra deiciziilor țării sale în Consiliul Uniunii Europene. Acțiunile planificate includ extinderea ajutorului economic, umanitar și militar pentru Ucraina; continuarea strângerii țărilor și resurselor pentru redresarea țării, protecția dreptului internațional; cerând responsabilitate și monitorizând îndeaproape progresul Ucrainei ca țară candidată.

Probabil că tocmai războiul din Ucraina va umbri mai degrabă celelalte probleme, inclusiv schimbările climatice, politica de migrație și negocierile de aderare cu statele din Balcanii de Vest. În privința acestor alte chestiuni, Kristersson, care a câștigat puterea după alegerile parlamentare din septembrie, va primi puțin sprijin din partea partenerilor săi nepopulari din extrema dreaptă a democraților suedezi.

Acest lucru este valabil și pentru problema-cheie privind Bulgaria și România și a intrării lor în Schengen, care este puțin probabil să fie pusă pe masă în următoarele șase luni (democrații suedezi și-au exprimat inițial opoziția față de extinderea spațiului Schengen în Balcani). Reamintim că de la 1 ianuarie, Croația face deja parte din moneda unică europeană și a aderat oficial în spațiul Schengen de liberă circulație.

Tensiuni politice în SUA, alegeri în Turcia, președinte nou în Brazilia – cum afectează toate acestea UE

Instabilitatea politică din SUA, consolidarea militară a Chinei în regiunea Asia-Pacific, tensiunea dintre Kosovo și Serbia vor afecta cu siguranță politica externă a Uniunii Europene.

În această vară au loc și alegeri în Turcia. Premierul din ce în ce mai autocrat, Recep Tayyip Erdogan, luptă pentru a-și prelungi mandatul de 20 de ani împotriva unei opoziții care renaște. Pentru UE, aceasta înseamnă o amenințare mai mare a fluxurilor de migrație, precum și mai multe turbulențe în relațiile comerciale externe.

La 1 ianuarie, Lula da Silva a preluat funcția de președinte al Braziliei. Politicianul de stânga a promis că va inversa politicile distructive de mediu ale predecesorului său Jair Bolsonaro, iar UE vede în el o oportunitate de a relua discuțiile cu blocul sud-american Mercosur asupra acordului comercial blocat.

Sursa foto: Nord Stream 2 / Igor Kuznecov

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *