sursa foto: Captură Youtube
Fondurile primite de statul român ca prefinanțare în contul PNRR, de circa 3,8 miliarde euro, nu au fost încă utilizate și vor fi folosite pentru cheltuieli aferente investițiilor și reformelor prevăzute în PNRR, acoperirea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Informațiile reies din răspunsurile oficiale primite de Economedia și G4Media de la Banca Națională a României și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Între proiectele care sunt finalizate sau în curs și vor fi decontate se numără:
- cea mai consistentă sumă, de 238 milioane lei, va fi folosită pentru cheltuielile cu construcția Autostrăzii Transilvania – Secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului.
- susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată
- implementarea vămii electronice
- campania națională de împădurire și reîmpădurire
Economedia a solicitat BNR informații privind sumele care au intrat în contul Ministerului de Finanțe, pentru PNRR.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Situația fondurilor din contul de la BNR
Niciun euro primit prin PNRR nu a ieșit, până în prezent, din contul deschis la Banca Națională în care intră finanțarea europeană, reiese din răspunsul transmis de BNR la solicitarea Economedia.
BNR precizează că în rezerva valutară în decembrie au intrat 5,023 miliarde euro, sumă care include și prima tranșă acordată de Comisia Europeană în Planul Național de Redresare și Reziliență PNRR, de 1,851 miliarde euro. În schimb, au ieșit 3,831 miliarde euro, pentru modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. BNR nu menționează aici sume din PNRR.
Totodată, în ianuarie, au intrat în conturile BNR 5,152 miliarde euro, inclusiv prefinanțarea de 13 la sută din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Național de Redresare și Reziliență în sumă de aproximativ 1,942 miliarde euro. Plățile au reprezentat în schimb modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele, de asemenea fără a fi precizat PNRR.
De asemenea, G4Media a solicitat MIPE informații privind utilizarea prefinanțării, de unde reiese că banii vor fi folosiți atât pentru cheltuieli deja făcute pe proiecte prinse în PNRR cât și pentru alte cheltuieli interne: „Aceste sume vor fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor aferente investițiilor și reformelor prevăzute în PNRR, demarate în perioada 2020-2021, acoperirea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale (conform prevederilor art. 20, alin. 4 din OUG nr. 124/2021).”
Care sunt exact „cheltuielile aferente investițiilor și reformelor demarate în 2020-2021”
Răspunsul: În ceea ce privește finanțarea aferentă reformelor și/sau investițiilor deja începute, în baza art. 3 și art. 4 din OUG nr.155/2020, vor fi rambursate cheltuielile deja efectuate, necesare implementării proiectelor PNRR aflate în desfășurare sau care au lucrările de execuție începute, dar nefinalizate. Astfel, în total, sunt prevăzute cheltuieli (sub formă de credite bugetare) de peste 494 milioane lei (circa 100 milioane euro).
Între proiectele care sunt finalizate sau în curs și vor fi decontate se numără:
- susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată
- implementarea vămii electronice
- campania națională de împădurire și reîmpădurire
- cea mai consistentă sumă, de 238 milioane lei, va fi folosită pentru cheltuielile cu construcția Autostrăzii Transilvania – Secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului.
MIPE mai transmite că prima cerere de plată va fi depusă în luna mai 2022, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor din trimestrul 4 2021 și, de asemenea, că anul acesta vor fi finanțate, prioritar (fără a fi limitate însă la), cheltuielile aferente investițiilor și reformelor care au termen de finalizare anul 2022.
Răspunsul integral al MIPE poate fi consultat aici: Raspuns MIPE G4Media.ro PNRR.
Este posibilă utilizarea banilor din PNRR pentru deficitul bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale?
Ordonanța citată, la articolul 20, alin.4 spune că sumele împrumutului, disponibile în contul Ministerului de Finanțe de la BNR, „se utilizează pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare”.
Întrebarea este dacă Mecanismul de Redresare și Reziliență permite ca banii primiți pentru PNRR să fie folosiți și în acest scop. Potrivit surselor oficiale consultate de G4Media.ro, regulamentul european lasă la latitudinea statelor membre cum vor cheltui exact fondurile. Condiția este îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate. Aceasta, deoarece mecanismul este diferit de cel al fondurilor europene „clasice”:
„Cu privire la utilizarea prefinanțării și, în viitor, a tranșelor de fonduri, pentru alte destinații decât proiectele sau reformele din PNRR, putem spune că este posibilă, doar teoretic și fără a risca o încadrare juridică de deturnare a fondurilor. Această posibilitate vine tocmai din mecanismul distinct de gestiune față de fondurile europene “clasice”; acolo banii acordați pentru finanțarea proiectelor trebuie să se regăsească la cent în cheltuielile efectuate și declarate.
Pentru planurile naționale de redresare și reziliență, prin Regulament nu sunt prevăzute astfel de verificări, sumele plătite de comisie nefiind acordate în baza plăților făcute de către beneficiari pentru realizarea investițiilor conexe reformelor, ci pe baza constatării finalității și funcționalității acelor investiții, costurile fiind estimate în timpul procesului de aprobare a planurilor.”, arată sursele G4Media.
Aceleași surse mai subliniază că, „evident, interesul statului este să-și finanțeze investițiile cu banii primiți prin PNRR, din prefinanțare si din cererile de plată. Dar există și situații în care spre exemplu, anumite investiții au fost deja realizate, parțial sau total (cheltuielile sunt eligibile începând cu februarie 2020). În acest caz banii pot fi utilizați acolo unde statul consideră de cuviință.”
Analiza transmisă de sursele G4Media mai include faptul că, tot la nivel teoretic, ar putea exista și posibilitatea ca tranșa primită prin prefinanțare să fie folosită pentru acoperirea unor cheltuieli bugetare urgente, iar sumele care ar trebui alocate în conturile ministerelor coordonatoare de reforme sau ale beneficiarilor să fie virate la o data ulterioară. De asemenea, că ar putea apărea întârzieri în derularea investițiilor. „Până la urmă statul membru nu poate realiza investițiile conexe reformelor dacă nu le finanțează. Prin urmare că o face direct din sumele primite de la Comisie sau din alte surse bugetare proprii, nu reprezintă o problemă de legalitate.”, mai subliniază sursele citate.
Sursele mai menționează că în bugetul MIPE au fost deja prevăzute peste 10 miliarde de lei pentru PNRR, plățile în bugetele coordonatorilor de reforme sau ale ale beneficiarilor urmând să se deruleze imediat după aprobarea normelor de implementare pentru OUG 124/2021. „Cel mai probabil aceasta se va întâmpla înainte de aprobarea ghidurilor și deschiderea apelurilor de finanțare.”
Economedia a scris în decembrie despre bugetul pe 2022 al MIPE, care este cu 10,5 miliarde lei mai mare decât anul acesta, datorită sumelor care sunt programate să vină prin PNRR.
Hotărârea de Guvern care dă undă verde plăților, aprobată
În același timp, Hotărârea de Guvern care era necesară pentru a permite utilizarea banilor din contul de la BNR a fost aprobată în ședința de Guvern de luni, 14 februarie – detalii, aici.
Reamintim că prima tranșă a prefinanțării, aferentă componentei de grant, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost virată în data de 2 decembrie 2021.
În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, a fost virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1,94 miliarde euro, reprezentând 13% din valoarea totală.
sursa foto: Captură Youtube