Peisaj din piața locuințelor, în primul trimestru al anului. Raport: Scădere importantă, de 23%, a imobilelor vândute la nivel național/ Vânzarile sunt pe minus pe toate intervalele de preț/ Unele proiecte vor fi livrate cu întârzieri

Volumul unităților imobiliare vândute în primul trimestru al anului este cu 10.000 mai mic față de perioada similară din 2022, o scădere de 23%, arată cea mai recentă analiză a platformei de cercetare a pieței imobiliare ValorEasy, care urmărește statisticile oficiale. Aceasta mai arată că, după livrări record în 2022, piața rezidențială nouă se confruntă cu obstacole majore, iar unele proiecte ar putea fi livrate cu întârziere. Chiar și în acest context, analiza notează că proprietarii încă nu sunt dispuși să ajusteze prețul solicitat.

Aproximativ 33.000 de unități individuale au fost vândute în România, în primul trimestru din 2023, conform datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Volumul unităților vândute este cu 10.000 mai mic față de perioada similară din 2022, o scădere de 23%. Aceasta reprezintă cel mai scăzut volum de tranzacționare trimestrial raportat din 2021 și până în prezent, notează analiza. Astfel, se accentuează tendința de scădere a tranzacțiilor, observată din a doua jumătate a anului trecut (în România, în trimestrul 4 din 2022, au fost vândute cu 6% mai puține imobile comparativ cu trimestrul 4 din 2021).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

La nivel local, ajustarea cererii în primele trei luni din 2023 comparativ cu anul anterior, indică un declin în 35 de județe, inclusiv municipiul București, și o creștere în 7 județe. Cea mai mare scădere procentuală a unităților vândute a fost înregistrată în jud. Olt, -71% (62 de unități individuale vândute). Cel mai mare avans procentual al unităților vândute a fost înregistrat în jud. Alba, +51% (342 de unități individuale vândute).

Bucureștiul rămâne centrul gravitațional al pieței imobiliare din România. Capitala are cel mai mare fond de locuințe, aici se tranzacționează cele mai multe unități și se construiesc cele mai multe apartamente și case. În București s-a vândut în primul trimestru un număr de peste 10.100 de unități individuale, o scădere anuală de 22%. Următoarele județe ca pondere în vânzări sunt Brașov (2.200 de unități), Timiș (2.000 de unități) și Cluj (1.800 de unități).

În primul trimestru din 2023 tranzacțiile din Cluj au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 7 ani

Condițiile actuale de piață arată destul de clar faptul că intenția de achiziție din Cluj a scăzut la nivelul minim al ultimilor ani.  Conform datelor Google, interesul de căutare la nivelul județului Cluj este cu 35% mai scăzut decât la începutul anului 2022 și cu 45% sub nivelul atins în 2021, anul cu cea mai intensă activitate de tranzacționare. 1.832 de unități individuale au fost vândute în jud. Cluj, în primul trimestru din 2023, conform datelor publicate de ANCPI. Volumul unităților vândute este cu 1.025 mai mic față de perioada similară din 2022, o scădere de 36%. Comparând datele istorice publicate de ANCPI, constatăm că, la începutul anului 2023, au fost vândute cele mai puține unități individuale din ultimii 7 ani.

Diminuarea cererii potențiale în piața cu cea mai scăzută accesibilitate din România nu este considerată ca fiind o surpriză de către majoritatea specialiștilor. Conform estimărilor ValorEasy, în Cluj-Napoca se înregistrează cea mai mare diferență dintre ritmul de majorare a prețurilor proprietăților și ritmul de creștere a veniturilor populației. Prețurile din Cluj-Napoca s-au apreciat cu peste 90% în perioada 2015 – 2022, dublu față de media națională, și au depășit majorarea câștigului salarial din aceeași perioadă. Conform BNR, în Cluj-Napoca sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe de 55 mp (fără finanțare), în timp ce în București sunt necesari 7,5 ani.

După livrări record în 2022, piața rezidențială nouă se confruntă cu obstacole majore

La nivel național, 2022 a fost anul cu livrări record, peste 73.000 de locuințe noi, în creștere cu 3% față de anul 2021, conform INS. În București și județul Ilfov, numărul locuințelor livrate anul trecut a fost de 21.000, cu 3% sub nivelul din 2021.

Suprafața construită a locuințelor terminate în 2021 a fost de aproximativ 2,4 milioane metri pătrați, mai mult decât în 2020, când a însumat 2,2 milioane metri pătrați arie desfășurată. Pentru zona metropolitană București Ilfov este un semnal bun, dacă sunt luate măsuri corespunzătoare privind reducerea încărcării suplimentare asupra infrastructurii rutiere, de utilități publice și educaționale.

În București, fondul de locuințe este alcătuit în principal din apartamente vechi, conform datelor INS. Dintr-un total de un milion de locuințe existente, doar 130.000 au fost construite după 1989. Cota de locuințe construite după 1989 relevă o diferență semnificativă între Capitală (13%) și județul Ilfov (46%), deci un apetit ridicat pentru extinderea locuințelor în localitățile învecinate.

Scăderi anuale ale livrărilor de locuințe în 2022 s-au înregistrat și în regiunea Vest (Timiș), -11%, și regiunea Nord-Est (Iași), -5%. Regiunile în care s-au livrat mult mai multe locuințe au fost Nord-Vest (Cluj), +14%, Sud-Est (Constanta), +20%, Sud-Vest Oltenia, +14%.

“Cu o ofertă în creștere, pentru dezvoltatori circumstanțele sunt în prezent nefavorabile. Vânzarile sunt scăzute pe toate intervalele de preț, iar majoritatea vânzărilor raportate sunt locuințe antecontracte în fazele inițiale de autorizare și construire. Mai multe proiecte rezidențiale care trebuie livrate în acest an vor fi predate cu întârziere”, anticipează analiza ValorEasy.

Analiza arată că scăderea accesibilității (prin creșterile succesive de prețuri și creșterea cotei TVA la 19% pentru locuințele cu un preț de la 600.000 de lei), majorarea dobânzilor la creditele ipotecare (conform BNR, în primul trimestru din 2023, soldul creditelor pentru locuințe a scăzut cu aproape un miliard de lei față de trimestrul anterior) și termenul lung de livrare al construcțiilor noi sunt cele mai mari obstacole care împiedică consumatorii să facă o achiziție în acest moment într-un proiect rezidențial.

În ciuda acestor condiții de piață, analiza notează că proprietarii încă nu sunt dispuși să ajusteze prețul solicitat.

Conform datelor colectate de ValorEasy, prețurile medii de vânzare ale locuințelor s-au stabilizat în primul trimestru din 2023, în linie cu evoluțiile din ultimele luni ale anului anterior. În Cluj-Napoca, la începutul anului anterior, 28% din proprietari reduceau prețurile solicitate pentru apartamentele la vânzare. În schimb, în primele 3 luni din 2023 numărul celor dispuși să negocieze a crescut la 35% din numărul total al ofertelor.

Care sunt motivele principale pentru care atât prețurile solicitate, cât și cele de tranzacționare nu au cunoscut ajustări majore? “Răspunsul nostru: majoritatea vânzărilor se fac din surse proprii (pe acest segment cererea nu este afectată de creșterea dobânzilor la creditele ipotecare) și vânzătorii nu sunt constrânși să vândă la un preț mai scăzut. România are cea mai ridicată rată de deținere a unei proprietăți imobiliare din Uniunea Europeană, așa că vânzătorii acestor imobile preferă să aștepte sau să închirieze proprietatea”, transmit specialiștii ValorEasy.

Conform Eurostat, în perioada octombrie – decembrie 2022, ritmul anual de creștere la nivelul UE a atins 3,5%, în scădere de la 7,3% în trimestrul anterior. În România, ritmul anual de creștere a atins 6,8%, în ușoară scădere de la 7% în trimestrul trei. Prețurile locuințelor existente au crescut cu un ritm anual de 3,9%, iar locuințele noi cu 12,8 %, în scădere de la 15,4% trimestrul anterior.

Menționăm, în acest context, încă o cifră care indică reticență în piața imobiliară: în trimestrul I 2023, s-au eliberat 7996 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale la nivel național, în scădere cu 23,7% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică.

În ceea ce privește evoluția prețurilor, vezi și:

Analiză imobiliară. Cum au evoluat prețurile cerute pe apartamente în aprilie: Corecții de preț în București/ Sumele solicitate s-au diminuat la nivel național, dar au crescut în câteva orașe mari

Piața imobliară cunoaște în această perioadă o stagnare relativă a prețurilor medii ale locuințelor, respectiv o stagnare a activității de creditare imobiliară, pe fondul creșterii accentuate a dobânzilor la creditele imobiliare în ultimele 12 luni, arată datele monitorizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, prezentate într-o analiză de luna trecută. Detalii AICI