Sursa foto: Pixabay
Pachetul actual al modificărilor fiscale ieșit în spațiul public cuprinde și “elemente discutabile”, dar acestea ar putea fi îmbunătățite astfel încât sa atingă obiectivele bugetare ale guvernului, fără să știrbească din atractivitatea investițională a României, consideră Alex Milcev, Partener al companiei de consultanță EY, lider al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică. La solicitarea Economedia, consultanții fac o trecere în revistă a noilor măsuri fiscale ieșite în spațiul public, analizează cât de “prietenoasă” e România cu mediul de afaceri, comparativ cu alte țări din UE și care sunt măsurile discutabile din planurile guvernanților. Menționăm că reprezentanții sectoarelor afectate de noile măsuri fiscale au reacționat în ultimele zile, cerând predictibilitate și consultare cu mediul de afaceri.
Discuția vine în contextul proiectului de ordonanță apărut în spațiul public care cuprinde o serie de măsuri fiscale gândite pentru a acoperi găurile bugetare, dar care sunt deocamdată la nivel de “draft”. Dintre acestea: impozit de 3% pentru microîntreprinderi cu venituri de peste 300.000 de lei/ Impozit pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare/ Scutirea de impozit pe venit pentru IT-iști se aplică doar pentru veniturile de sub 10.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale. Mai multe detalii AICI.
În cele mai recente declarații, premierul Marcel Ciolacu anunță că se pregătește o eliminare de excepții la CASS (asigurările de sănătate). “IT-ul e scutit de plata impozitului pe venit de 20 de ani. A fost o măsură a unui stat care și-a asumat-o. Nu spun că s-a încheiat, dar e nevoie de echitate socială și fiscală. Dar la pachet la constructorii vor plăti CASS și vom veni cu mărirea salariului minim la constructori”, a spus Ciolacu.
Cum arată, în acest moment, sistemul românesc de taxare/ impozitare a afacerilor comparativ cu țările din regiune? “România se află în coada clasamentului în UE privind colectarea veniturilor la buget, ca procent în Produsul Intern Brut, în jur de 27 – 28%. Prin comparaţie, media europeană depăşeşte 40% şi unele țări ajung şi la 50%. Doar prin această comparaţie se poate trage concluzia că sistemul fiscal românesc nu este foarte împovărător. Această nou-propusă reformă fiscală este menită sa sporească substanțial veniturile la buget și, deci, să crească povara asupra contribuabililor. Dacă analizăm, însă, din perspectiva unui investitor în România, fie străin, fie român, trebuie să facem o comparație cu țări din Uniunea Europeană și, mai ales, cu țări din regiune. Aș putea spune că România nu are un sistem fiscal prea complicat”, consideră Milcev.
Menționăm totuși că, în cazul clasamentului privind colectarea la buget, un procent redus poate reflecta nu doar nivelul taxelor, ci și probleme de colectare.
“Problema colectării deficitare e bine cunoscută (faimosul gap de TVA şi multe altele). Însă se pare că nici măcar o colectare ideală nu ne-ar aduce în poziţia bugetară adecvată. De aici apare concluzia că sistemul fiscal are nevoie de regândire conceptuală, nu doar de o îmbunătăţire a implementării regulilor existente, care rămâne evident un deziderat şi obiectiv în sine”, completează Milcev.
“Sunt multe exemple de țări cu sisteme fiscale mai complexe, cu sancțiuni mai dure, astfel că, prin comparație, România se poziționează bine. Se poate spune că, în contextul acestor măsuri de creșteri fiscale, acest avantaj competitiv se mai reduce, însă dacă analizăm la rece și ne comparăm cu țările din regiune, cred că în continuare putem fi atractivi pentru investitorii străini”, adaugă specialistul.
Pachetul actual al modificărilor fiscale ieșit în spațiul public cuprinde și “elemente discutabile”, cum ar fi modalitatea de funcționare a unui impozit pe profit minim (numit ajustor fiscal), care poate aduce în poziție de plată inclusiv firmele care sunt pe pierdere fiscală. Există țări care îl aplică într-o formă sau alta, cum ar fi, de exemplu, Polonia.
“Dacă măsurile propuse sunt adoptate după o consultare constructivă cu mediul de afaceri, consider că ele pot fi îmbunătățite astfel încât sa atingă obiectivele bugetare ale guvernului, fără să știrbească din atractivitatea investițională a României”, spune Milcev.
Legat de măsuri, cele mai importante ca impact, sunt, potrivit specialistului, următoarele: introducerea, în premieră, a conceptului de ajustor fiscal, ceea ce este un impozit pe profit minim. Apoi, mult discutatul aspect al reducerii/eliminării facilităților fiscale în trei domenii importante – IT, agricultură și construcții. Din ultimele două domenii dispar toate facilitățile referitoare la asigurările sociale, iar în domeniul IT se reduce facilitatea scutirii de plată a impozitului pe venit, care se va aplica doar la salariile de până la 10.000 lei/ lună.
Tichetele de masă şi vacanţă, foarte larg utilizate de angajatori, vor fi mai nou taxate cu 10% contribuția de sănătate. Nu vor dispărea însă, întrucât încă oferă un avantaj fiscal comparat cu regimul fiscal al salariilor.
O altă modificare neașteptată este renunțarea la taxarea inversă pentru domeniul imobiliar și construcții, mai ales construcții noi. “În multe asemenea tranzacții TVA va trebui, mai nou, finanțat și plătit efectiv. O măsură la fel de importantă ar fi neplafonarea CASS în cazul liber profesioniștilor (PFA), care ar urma să echilibreze și să reducă din diferențele fiscale mari care există în prezent între PFA-uri și angajații pe contracte de muncă. În aceeași direcție sunt propuse mai multe modificări fiscale din zona microîntreprinderilor, prin care se restrânge aria de aplicare și zona de potențiale abuzuri”, amintește expertul EY.
Sectorul financiar este expus şi el: restrângerea deductibilității provizioanelor de la 100% la 30% ar avea un impact major asupra băncilor si IFN. “Aici de așteptat este şi reacția BNR”, completează Milcev.
Reprezentanții sectoarelor afectate de noile măsuri fiscale au reacționat în ultimele zile, cerând predictibilitate și consultare cu mediul de afaceri.
Ajustări semnificative ale cadrului fiscal nu se pot face decât într-un program pe termen lung și cu un cadru predictibil, nu de pe astăzi pe mâine, a subliniat Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, în contextul așteptatei ordonanțe de urgență privind modificarea regimului fiscal în România. El susține că există propuneri în draftul de ordonanță publicat pe surse care îngrijorează mediul de afaceri.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, a atras atenția că România va avea o scădere economică ca urmare a restrângerii activității economice sau chiar a închiderii acesteia de către antreprenori din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor, va crește rata inflației, rata șomajului și va scădea consumul, dacă guvernul va introduce noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri. CNIPMMR a solicitat ca Guvernul să asigure stabilitate și predictibilitate în ceea ce privește politica fiscală, iar măsurile noi să fie anunțate cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor. De asemenea, asociația susține că măsurile fiscale trebuie să fie adoptate doar după consultarea mediului de afaceri și realizarea analizelor de impact necesare.
În sectorul IT, zeci de companii și șase organizații din industria IT s-au aliat și au cerut Guvernului să mențină facilitățile pentru programatori. Aceștia spun că noutățile fiscale ar putea afecta 80% dintre IT-iști ANIS și alte asociații au adresat în urmă cu câteva zile Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate recent în spațiul public, după apariția unui draft de ordonanță de urgență. Reprezentanții programatorilor se referă la impozitarea veniturilor salariaților din industria de IT care depășesc suma de 10.000 lei brut. Reprezentanții industriei spun că eliminarea facilității fiscale de care industria IT beneficiază va crește costul total cu salarizarea, ceea ce ne va poziționa în urma unor state precum Polonia sau Bulgaria.
Și jucătorii din Construcții s-au plâns de intențiile de eliminare a facilităților fiscale. Constantin Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a spus că în construcții sunt peste 600.000 de angajați, iar renunțarea la scutirea de la plata CASS (asigurările de sănătate) care reprezintă 10% va duce la restrângerea șantierelor, plecarea constructorilor calificați în țările din vest și la mai multe șantiere cu muncă nefiscalizată, după cum a scris Economedia AICI. Acesta a mai spus că, dacă Guvernul renunță la scutirea facilităților fiscale în construcții, șantierele se vor restrânge, iar Statul va pierde bani din investiții.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a subliniat că modificările aduse Codului fiscal, propuse de guvernanţi, lovesc nu numai în sectorul construcţiilor, ci afectează şi alte categorii de salariaţi.