Consumatorii din România manifestă un pesimism extrem în economie, în acest perioadă, sentimentul economic fiind similar cu cel dintr-o recesiune, arată o analiză Erste publicată joi. Doar alte trei momente au fost mai pesimiste decât acesta: două momente din criza din 2010, când Guvernul a decis tăierea salariilor și pensiilor, și criza pandemică.
Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) a continuat să scadă la 99,6 în ianuarie, de la 102,3 în decembrie, din cauza pesimismului extrem al consumatorilor. Încrederea consumatorilor a înregistrat cea mai accentuată scădere lunară de la lockdown-ul din aprilie 2020. Incertitudinea politică persistentă este de natură să țină la distanță cererea internă.
Tendințele locale au deviat de la evoluțiile paneuropene, ESI-ul local scăzând din nou în ianuarie, după scăderea din decembrie anul trecut, determinată de situația politică. Anunțarea măsurilor de consolidare fiscală la sfârșitul lunii decembrie, incertitudinile legate de reluarea alegerilor prezidențiale în luna mai și o creștere a așteptărilor privind inflația de consum au stat probabil la baza scăderii încrederii.
Încrederea în industria prelucrătoare a ajuns la -2,3 în ianuarie față de -2,5 în decembrie, ca urmare a creșterii așteptărilor privind producția. Sondajul trimestrial privind industria prelucrătoare arată un grad mai scăzut de utilizare a capacității, de 67,8% în ianuarie 2025 față de 71,2% în octombrie 2024 și cu mult sub media pe termen lung de 76,8%. Evaluarea de către manageri a evoluției comenzilor în ultimele trei luni s-a deteriorat în ianuarie 2025 față de octombrie 2024.
Sentimentul privind serviciile a scăzut la 4,8 în ianuarie, de la 6,0 în decembrie, ca urmare a cererii mai slabe preconizate de manageri pentru următoarele trei luni.