Peste 70% din încasările din industria HoReCa sunt concentrate în primele 10 județe, în timp ce ultimele 10 județe au sub 5% din încasări, conform informațiilor furnizate de membrii HORA, organizația reprezentativă a industriei ospitalității din România, care reunește aproape 200 de companii și o cifră de afaceri consolidată de peste 3 miliarde de euro anual.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

„Avem analize care arată că primele 10 județe după nivelul încasărilor în industria horeca au colectat peste 70% din încasările totale, în timp ce ultimele 10 județe din clasament au strâns mai puțin de 5%. Considerăm că acest dezechilibru merită o atenție specială”, a spus Daniel Mischie, CEO și co-fondator al grupului City Grill și membru în boardul HORA.

Iancu Guda, analist financiar, a precizat că pentru un restaurante „alte cheltuieli” poate însemna orice, iar asta crește riscul pentru companiile mici din județele cu cifre mai mici. Următoarele 32 județe acoperă restul de 30% din încasări, iar în unele județe de la coada clasamentului, cifra de afaceri medie pe lună este de doar câteva mii de euro, spune el.

„Vă puteți imagina că fie aceste venituri nu sunt fiscalizate corect, fie pe componenta de cheltuieli sunt incluse diverse lucruri nelegate de activitatea restaurantului, cum ar fi un televizor pentru familie sau alte cheltuieli personale. De exemplu, în Constanța, anul trecut cifra de afaceri a crescut cu 14%, dar profitul s-a redus de trei ori. Aceasta se explică prin cheltuieli asociate business-ului”, a explicat Iancu Guda.

Este greu de spus exact situația la micile localuri de cartier, care cu siguranță nu sunt monitorizate riguros. În Cluj, de exemplu, cifra de afaceri a crescut cu 12%, dar profitul a scăzut la 6% – deși media sectorului era de 11%. Aceasta evidențiază din nou problema cheltuielilor. La fel se întâmplă în județe precum Iași, Sibiu, Prahova sau Brașov.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

„În aceste județe, cifrele de afaceri au crescut peste media sectorului (8-11%), însă profitabilitatea este mult sub medie – maxim 7% în Timiș. În concluzie, există județe precum Constanța, Cluj, Timiș, Sibiu, Iași, Brașov și Prahova, unde cifra de afaceri crește peste media sectorului, dar profitul scade sub media sectorului”, a adăugat Guda.

Când analizezi contul de profit și pierdere, explicația nu se găsește nici la salarii, nici la cheltuieli cu energie sau utilități, nici la furnizori. Practic, aceste diferențe provin din adaosul inclus în categoria „alte cheltuieli de exploatare”. Privind acest sector în perspectivă, doar 3% dintre companii au o cifră de afaceri de peste 1.000.000 de euro.

„Este ceea ce economiștii numesc o structură „monopolistică” – foarte multe companii mici care nu au puterea de a influența piața. Într-o piață cu foarte mulți jucători mici, este dificil să controlezi datele și să ai încredere în acuratețea raportărilor financiare. Spre deosebire de sectoare precum telecomunicațiile, unde există câteva companii mari și datele sunt mai ușor de analizat, aici este mult mai complicat să obții o imagine clară într-un timp scurt”, a mai spus Iancu Guda.

Alte cifre în sector:

Sectorul HoReCa numără aproximativ 185.000 de angajați, dintre care 123.000 în restaurante și baruri. Salariul mediu este de 2.850 de lei, iar majoritatea trăiesc și din tips.

În 2024, creșterea veniturilor din restaurante și cafenele a fost de doar 8% – cel mai slab avans din ultimul deceniu (exceptând 2020, pandemia).

Cifra de afaceri în 2024: 52,17 mld. lei, +8,2% față de 2023. Ajustată la inflație, avansul real este de doar 2,6%, comparativ cu +5,4% creștere a veniturilor disponibile.

Profitabilitatea medie în sectorul HoReCa în 2024 a scăzut la 8%, față de o medie de 14% în ultimul deceniu (12% în 2023, 16% în 2022). Profit net absolut: 4,2 mld. lei, față de 6,3 mld. lei în 2022.

Segmentul baruri: profit redus de la 18% la 6,9% în doi ani. Restaurante: profit scăzut la 7%.

Impactul sectorului asupra PIB: direct și indirect aproximativ 5,9% în 2024 (față de 6,1% în 2023).

 

Citește și:

Organizația Patronală HORA avertizează: creșterea TVA la 21% înseamnă declinul HORECA în Romania, va distruge mii de afaceri și locuri de muncă, iar efectul așteptat va fi invers