Foto: Dreamstime
În semestrul I 2023, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2022, cu 1,7%, pe seria brută și cu 2,8% pe seria ajustată sezonier, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 3,3%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei.
Institutul Național de Statistică (INS) a comunicat astăzi estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului și componentelor în trimestrul II și semestrul I 2023. Acestea pot fi consultate AICI
Evoluţia Produsului intern brut trimestrial în perioada 2021 – 2023, calculată ca serie brută şi serie ajustată sezonier, este prezentată în tabelul care urmează:
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 395,152 miliarde delei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul I 2023 şi cu 2,7% faţă de trimestrul II 2022 deși în termeni nominali, s-a înregistrat o ușoară scădere față de trimestrul precedent. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost de 790,411 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de semestrul I 2022.
Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 371,466 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul II 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost de 690,023 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de semestrul I 2022.
În semestrul I 2022, Produsul intern brut crescuse, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,7% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, conform datelor INS din octombrie.
Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut
La creşterea PIB, în semestrul I 2023 faţă de semestrul I 2022, au avut contribuții pozitive următoarele activități economice:
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,5%), cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%;
– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,8%;
– Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,4%;
– Construcțiile (+0,3%) cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%;
– Tranzacțiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,8%;
– Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 3,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%;
– Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+0,1%) cu o pondere de 13,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,1%.
O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -3,3%; Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 3,2%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
– cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB;
– formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,2%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB.
De asemenea, o contribuţie pozitivă la creșterea PIB a avut-o exportul net (+1,0%), consecinţă a creşterii cu 0,3% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o diminuare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 1,7%.
BNR: Activitatea economică a încetinit “peste așteptări”, chiar în trimestrul I 2023
Cel mai recent raport al Băncii Naționale asupra inflației menționează că activitatea economică
a încetinit “peste așteptări” în trimestrul I 2023, evoluție ce făcea probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată. Concomitent, și avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022.
Din raportul BNR din august:
În România, ulterior rezilienței sporite a activității economice de la sfârșitul anului 2022, datele statistice oficiale au indicat o cvasistagnare a economiei în trimestrul I 2023. Evoluțiile sectoriale cele mai recente indică reluarea avansului economic, însă ritmul acestuia se va consolida în special în a doua parte a anului. Evaluarea reflectă pe de o parte, temperarea concomitentă pe termen scurt a dinamicii economiilor partenerilor externi din Europa, influențată de performanța mult sub așteptări a economiei Germaniei, iar pe de altă parte, efectele adverse ale șocurilor anterioare de ofertă, pe cele asociate normalizării politicii monetare și, într-o mult mai mică măsură față de ultimul Raport, pe cele ale continuării procesului de consolidare fiscală.
În contextul evoluțiilor nefavorabile din debutul anului, marcat inclusiv de o încetinire a tracțiunii favorabile din partea cererii interne, pe ansamblul acestuia, dinamica PIB a fost revizuită până la valori inferioare celei de 3 la sută. În corelație cu aceste evoluții, deviația pozitivă a PIB a fost de asemenea revizuită în jos în intervalul T1-T3 2023, însă, similar rundei anterioare, sunt reconfirmate două dintre concluziile-cheie ale analizei: debutul comprimării deviației PIB încă din trimestrul I 2023 și, respectiv,
eliminarea aproape în totalitate a cererii excedentare spre finele intervalului de proiecție. În contextul moderării peste așteptări a economiei din prima parte a anului, concomitent unor revizuiri în același sens ale seriei statistice a FBCF, dinamica pe termen mediu a PIB potențial a fost ușor revizuită în jos.
În pofida acestor revizuiri, pe termen mediu, avansul PIB potențial este anticipat a continua cu ritmuri anuale relativ robuste, progres strict condiționat de ipoteza atragerii unui volum relativ amplu, ca procent în PIB, de fonduri europene.