PIB-ul României a crescut cu doar 1,7% în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului trecut. Comerțul, IT-ul și construcțiile au contribuit la creștere/ Industria, contribuție negativă

În semestrul I 2023, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2022, cu 1,7%, pe seria brută și cu 2,8% pe seria ajustată sezonier, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică.  O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 3,3%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei.

Institutul Național de Statistică (INS) a comunicat astăzi estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului și componentelor în trimestrul II și semestrul I 2023. Acestea pot fi consultate AICI

Evoluţia Produsului intern brut trimestrial în perioada 2021 – 2023, calculată ca serie brută şi serie ajustată sezonier, este prezentată în tabelul care urmează:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 395,152 miliarde delei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul I 2023 şi cu 2,7% faţă de trimestrul II 2022 deși în termeni nominali, s-a înregistrat o ușoară scădere față de trimestrul precedent. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost de 790,411 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de semestrul I 2022.

Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 371,466 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul II 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost de 690,023 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de semestrul I 2022.

În semestrul I 2022, Produsul intern brut crescuse, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,7% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, conform datelor INS din octombrie. 

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut

La creşterea PIB, în semestrul I 2023 faţă de semestrul I 2022, au avut contribuții pozitive următoarele activități economice:

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,5%), cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%;

– Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,8%;

– Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,4%;

– Construcțiile (+0,3%) cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%;

– Tranzacțiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,8%;

– Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 3,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%;

– Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+0,1%) cu o pondere de 13,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,1%.

O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -3,3%; Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 3,2%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB;

– formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,2%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB.

De asemenea, o contribuţie pozitivă la creșterea PIB a avut-o exportul net (+1,0%), consecinţă a creşterii cu 0,3% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o diminuare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 1,7%.

BNR: Activitatea economică a încetinit “peste așteptări”, chiar în trimestrul I 2023

Cel mai recent raport al Băncii Naționale asupra inflației menționează că activitatea economică
a încetinit “peste așteptări” în trimestrul I 2023, evoluție ce făcea probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată. Concomitent, și avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022.

Din raportul BNR din august:

În România, ulterior rezilienței sporite a activității economice de la sfârșitul anului 2022, datele statistice oficiale au indicat o cvasistagnare a economiei în trimestrul I 2023. Evoluțiile sectoriale cele mai recente indică reluarea avansului economic, însă ritmul acestuia se va consolida în special în a doua parte a anului. Evaluarea reflectă pe de o parte, temperarea concomitentă pe termen scurt a dinamicii economiilor partenerilor externi din Europa, influențată de performanța mult sub așteptări a economiei Germaniei, iar pe de altă parte, efectele adverse ale șocurilor anterioare de ofertă, pe cele asociate normalizării politicii monetare și, într-o mult mai mică măsură față de ultimul Raport, pe cele ale continuării procesului de consolidare fiscală.

În contextul evoluțiilor nefavorabile din debutul anului, marcat inclusiv de o încetinire a tracțiunii favorabile din partea cererii interne, pe ansamblul acestuia, dinamica PIB a fost revizuită până la valori inferioare celei de 3 la sută. În corelație cu aceste evoluții, deviația pozitivă a PIB a fost de asemenea revizuită în jos în intervalul T1-T3 2023, însă, similar rundei anterioare, sunt reconfirmate două dintre concluziile-cheie ale analizei: debutul comprimării deviației PIB încă din trimestrul I 2023 și, respectiv,
eliminarea aproape în totalitate a cererii excedentare spre finele intervalului de proiecție. În contextul moderării peste așteptări a economiei din prima parte a anului, concomitent unor revizuiri în același sens ale seriei statistice a FBCF, dinamica pe termen mediu a PIB potențial a fost ușor revizuită în jos.

În pofida acestor revizuiri, pe termen mediu, avansul PIB potențial este anticipat a continua cu ritmuri anuale relativ robuste, progres strict condiționat de ipoteza atragerii unui volum relativ amplu, ca procent în PIB, de fonduri europene.