Foto: InquamPhotos / Ilona Andrei
Ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu, spunea ieri că se gândește la plafonarea contribuțiilor la sănătate, care ar trebui discutată în paralel cu eliminarea excepţiilor la taxarea muncii, cum sunt scutirile acordate angajaţilor din IT şi construcţii pentru o diminuare treptată a poverii fiscale pe muncă. Pe de o parte, măsura ar scoate la iveală venituri mai mari nedeclarate de teama taxelor mari, spun consultanții. Pe de altă parte, dacă ar fi implementată imediat, măsura ar văduvi cel puțin temporar bugetul sănătății de sume consistente, în plină criză sanitară.
„E incorect ca cineva cu salariu mare să plătească 10%, iar altul cu salariu mic o sumă mult mai mică, dar cu aceleaşi servicii”, argumenta ministrul Dan Vîlceanu, duminică.
Pe de o parte, mulți analiști sunt de acord cu ministrul și spun că măsura ar fi echitabilă, deoarece oricum toți cetățenii primesc aceleași servicii și pentru că ea ar scoate la iveală mai multe venituri mari, care momentan evită plata taxelor prin diferite instrumente fiscale. Doar că ea trebuie să vină la pachet cu măsuri de eliminare a excepțiilor, precum unele scutiri de taxe aplicate în prezent.
„Plafonarea e mantra mea de când am introdus cota unică. Daca plafonezi la 2-3 salarii medii se elimină și angajarea prin microîntreprinderi, pentru că nu mai are rost. Ministrul ar trebui să primească susținere de la oamenii care înțeleg lucrurile și nu se folosesc de populism”, spune Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și artizanul multor măsuri fiscale, printre ele și cota unică.
Biriș afirmă că plafonarea ar trebui făcută la trei salarii medii brute și, atenție, făcută pe suma veniturilor.
„Se poate face ușor, instrumentele deja au fost introduse. E foarte important că ministrul a dechis corect discuția. E singura soluție de taxare a pieței muncii, alături de eliminarea tuturor excepțiilor la contribuții sau impozite. Plafonarea ar trebui, însă, introdusă după revenirea la cotele de impozitare dinainte de revoluția fiscală a lui Dragnea. Ar trebui scăzut CAS la 21%, scăzut CASS la 8,8% și revenit la cota unică de 16%. Dacă tu plafonezi niște cote mari, impactul bugetar e mult mai mare”, spune el.
În esență, Biriș propune:
- plafonarea la nivel de trei salarii medii pe suma veniturilor:
- eliminarea tuturor scutirilor fiscale:
- revenirea la cotele dinainte de 2018. 21% CAS, 8,8% CASS, 16% cota unică de impozitare.
Și Mihaela Mitroi, fost consultant EY, acum managing partner la propria companie, Global Tax Advise, e de acord cu plafonarea contribuțiilor.
„În majoritatea țărilor contribuțiile sunt plafonate. Inclusiv la bulgari, care au salariu minim cam ca la noi, dar net câștigă cu 10%-15% mai mult, tocmai datorită plafonării. E vorba până la urmă de serviciile primite la sănătate, care sunt egale pentru toți. Dacă se elimină avantajele pentru anumite domenii, IT, construcții, trebuie cumva scăzută impozitarea muncii, iar plafonarea e o soluție”, arată Mihaela Mitroi.
Plafonarea a fost eliminată în 2017
Până în 2017, România avea un plafon de impozitare al contribuțiilor de asigurări sociale similar cu cel al Franţei, de până la 3.200 de euro, doar că era echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie şi nu a unui salariu mediu, cum e în Franţa. În ianuarie 2017, pe lângă plafonul impus contribuțiilor la pensii, a fost introdus și cel pentru contribuții la sănătate, ca doar o lună mai târziu să fie eliminat.
Consultanții fiscali spuneau atunci că, deşi impactul în economie al eliminării plafonului la contribuții nu este atât de mare pe plan local, majoritatea statelor din Uniunea Europeană aplică astfel de plafoane, în încercarea de a scoate la suprafaţă veniturile reale obţinute de cel mai bine plătiţi angajaţi din economie.
De asemenea, în 2017, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) îşi exprima îngrijorarea cu privire la măsura eliminării plafonului.
„Pe fond, considerăm că eliminarea plafonării bazei de calcul a CAS şi CASS este o măsură care afectează în primul rând angajaţii înalt calificaţi din sectoarele cu valoare adăugată ridicată (e.g. industria IT). În fapt, această măsură excede şi chiar contravine programului guvernamental care promite întărirea clasei mijlocii, precum şi expunerii de motive a actului normativ: «promovarea acestui act normativ este determinată în principal de necesitatea susţinerii mediului de afaceri, încurajarea activităţii de inovare, cercetare şi dezvoltare în vederea creării de locuri de muncă bine plătite”, arăta CDR în 2017.
Pe de altă parte, măsura introducerii unui plafon la contribuțiile de sănătate ar văduvi bugetul sănătății de sume importante, în plină criză sanitară. În 2017, când plafonarea contribuțiilor de asigurări sociale și de asigurări sociale de sănătate a fost eliminată, bugetul de stat urma să câștige 1,4 miliarde lei, potrivit estimărilor premierului de atunci, Sorin Grindeanu. Guvernul estima atunci că aproximativ 36.000 de persoane urmau să fie afectate de această măsură. Dacă pe viitor doar contribuția la sănătate va fi plafonată, atunci impactul bugetar ar fi mai mic.
În plus, fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui afirmă că măsura „ar fi o abordare greşită”, întrucât un român care munceşte pe salariul minim nu ar beneficia cu absolut nimic.
„Plafonarea contribuţiilor pentru salariile mari înseamnă reducerea taxelor doar pentru câţiva. Este interesantă oferta ministrului de finanţe, dar ar fi o abordare greşită. Soluţia corectă este una care s-ar aplica întregii populaţii. Mai precis să reducem taxele pe echivalentul unui salariu minim”, afirmă el.
Potrivit acestuia, „un român care munceşte pe salariul minim nu ar beneficia cu absolut nimic de o plafonare a poverii fiscale pentru cele mai mari salarii”.
„Lui, statul i-ar lua în continuare aproape jumătate din muncă. El va fi în continuare cel mai taxat cetăţean european. Şi, din cauza asta, cel mai gonit cetăţean de pe piaţa muncii din propria lui ţară. Un rău imens şi constant pe care ni-l face statul. Soluţia corectă (şi simultan liberală) este să reducem taxele pentru toţi românii şi nu doar pentru câţiva cu salarii mari”, a mai scris Năsui.
Fostul ministru susține că „abia după ce nu o să mai avem un stat care să-i ţină în sărăcie printr-o taxare aberantă a muncii putem să ne permitem fineţuri de tipul plafonării taxelor doar pentru cei mai favorizaţi”.
Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a venit de asemenea cu precizări, spunând că măsura este reversul unei taxări progresive, astfel că cei care câștigă mai mult vor plăti procentual mai puțin, măsură care ignoră problema echității taxării din România, respectiv impozitarea excesivă a salariilor mici.