Platforme de joburi pentru ucraineni: Unde se pot înscrie refugiații pentru a-și găsi un loc de muncă în România

angajari

O serie de platforme au sărit în ajutorul refugiaților ucraineni în România care doresc să își găsească un loc de muncă în această perioadă. Adecco Jobs For Ukraine, Ukrainians in Iaşi și Jobs for Ukraine sunt principalele platforme care au lansat joburi pentru refugiații ucraineni. Iată cum funcționează platformele și cum pot ucrainenii să se înscrie pentru a-și găsi un loc de muncă.

(Acest articol este actualizat pe măsură ce apar noi oferte de joburi pentru cetățeni ucraineni)

Adecco Jobs For Ukraine

Grupul Adecco a lansat miercuri o platformă globală dedicată pentru locuri de muncă, susținută de Adecco, pentru a permite persoanelor afectate de criza din Ucraina să se conecteze cu diverse oportunități de angajare.

Noul portal este o platformă de postare gratuită, dedicată candidaților din Ucraina care caută de lucru în țările în care s-au refugiat și pentru angajatorii care caută lucrători în țările unde este prezent Grupul Adecco. Site-ul poate fi accesat fie în limba ucraineană, fie în limba engleză.

Portalul are următoarele funcționalități:

  • Căutare de locuri de muncă în aproape 60 de țări și regiuni din întreaga lume, în care Grupul Adecco este prezent, prin cele trei unități globale de afaceri: Adecco, LHH și Akkodis.
  • Acces la module de formare online gratuite, pentru crearea de CV-uri, căutarea unui loc de muncă și consiliere.
  • Recalificare și perfecționare în, spre exemplu, capacități digitale și competențe lingvistice.
  • Legături către resurse care îi pot ajuta perefugiații să găsească o locuință.
  • Link-uri către site-uri guvernamentale cu informații despre reglementările muncii, care se concentrează inițial pe țările europene.
  • Funcția de afișare a locurilor de muncă pentru companiile care doresc să ofere oportunități lucrătorilor strămutați.

Ukrainians in Iaşi”

 IULIUS a lansat pe 11 martie o platformă cu oportunități de angajare și informații utile pentru refugiații ucraineni. „Ukrainians in Iaşi” este o acţiune inițiată de ThinkOut și Namogo, cu sprijinul grupulului IULIUS.

„Ukrainians in Iaşi” funcționează, în principal, ca un instrument de sprijin în recrutare şi un ghid de susţinere pentru orice ucrainean interesat de o ședere mai lungă în oraş. Activitatea online a platformei va fi dublată de crearea unui call-center în limba ucreaineană, care va urmări, în mod activ, oportunitățile de angajare și va facilita legătura între candidați și angajator.

Platforma are mai multe obiective pe termen lung, însă, deocamdată, reunește într-un singur loc oferte de angajare, beneficii dedicate celor din Ucraina, link-uri utile şi informații despre ONG-uri care au nevoie de suport, în limbile ucraineană, rusă, engleză şi română.

În prezent, platforma înglobează zeci de oportunități de angajare, atât job-uri remote, cum ar fi în IT, cât şi job-uri care nu pot fi făcute de la distanţă, din mai multe domenii: de la agenţi de pază, chelneri, bucătari, instalatori, electricieni, până la poziţii specializate în IT. Pe platformă sunt disponibile şi joburi în proiectele grupului IULIUS din Iaşi. Platforma include şi o secțiune dedicată beneficiilor oferite ucrainenilor care vin în Iași.

Jobs for Ukraine

Start-up-ul românesc de tehnologie Jobful, împreună cu acceleratorul de inovație InnovX-BCR, au dezvoltat o platformă de recrutare dedicată cetățenilor ucraineni refugiați pe teritoriul României. Platforma Jobs for Ukraine a strâns, în câteva zile de la lansare, peste 200 de anunțuri de angajare și mai mult de 300 de candidați ucraineni și-au exprimat dorința de a-și găsi un loc de muncă pe teritoriul României, transmit inițiatorii proiectului. Sunt peste 200 de locuri de muncă “ukrainian friendly” și pe platfora BestJobs, care a lansat această etichetă pentru angajatori de săptămâna trecută.

Inițiativa pentru platforma dedicată refugiaților care fug din calea războiului din Ucraina a fost dezvoltată de către Jobful, platforma ce oferă o soluție de recrutare gamificată, și InnovX-BCR, acceleratorul de start-up-uri în tehnologie. Parteneril de tehnologie sunt Druid AI, Microsoft și EY România.

Inițiatorii proiectului spun că mai mult de 250 de angajatori și-au creat cont și au adăugat peste 200 de job-uri în platformă, în doar câteva zile de la lansare. Locurile de muncă sunt în diferite domenii: de la programator, până la barista sau ajutor de bucătar.

De asemenea, platforma de recrutare BestJobs a anunțat că sprijină integrarea socială a refugiaților din Ucraina și introduce o etichetă specială „Ukrainian friendly job”, astfel încât companiile care doresc să angajeze cetățeni ucraineni să poată marca pozițiile potrivite pentru acești candidați direct în platformă, pentru o identificare mai ușoară. Au apărut cu această etichetă 242 de job-uri. În plus, candidații ucraineni vor găsi pe platforma de recrutare online un filtru de căutare al acelor joburi marcate astfel, pentru a le facilita aplicarea. De asemenea, ei pot suna la numărul (+40) 31 710 4230, unde vor primi suport în limba engleză pentru identificarea joburilor potrivite și asistență în procesul de recrutare.

Ateliere fără Frontiere

Asociația Ateliere Fără Frontiere, o organizație nonprofit, va integra pe piața muncii persoane aflate în dificultate.

Ateliere Fără Frontiere anunță mai multe locuri de muncă în propriile ateliere pentru cetățenii ucraineni care provin din medii vulnerabile, atât la sediul organizației din București, cât și la ferma bio&co din satul Ciocănari, Dâmbovița. Este vorba despre un post de croitor, un post pentru recondiționarea calculatoarelor, două pentru dezmembrarea echipamentelor electronice și electrocasnice și trei posturi de lucrători agricoli.

Aplicațiile pot fi transmise la adresa cariere@atelierefarafrontiere.ro, telefonic sau prin sms/whatsapp la numărul +40720.401.273, dar și pe pagina de Facebook sau Instagram – Ateliere Fără Frontiere, în limba română sau engleză. Mai multe detalii despre posturile libere pot fi găsite și aici: https://www.atelierefarafrontiere.ro/cariere.

„Suntem cu sufletul alături de ucraineni și sărim în sprijinul celor care vin în România. Organizația noastră poate să ajute și cu laptopuri sau calculatoare recondiționate orice instituție, ONG sau centru care sprijină persoanele refugiate. Nu trebuie decât să ne scrieți. În același timp, avem nevoie să colectăm astfel de echipamente ca să le recondiționăm”, declară Damien Thiery, CEO-ul Ateliere Fără Frontiere.

Lidl

Lidl România oferă oportunități de angajare pentru cetățeni ucraineni în cele peste 320 de magazine din toată țara, pe poziția de Vânzător, și în cele 5 depozite din Chiajna, Iernut, Nedelea, Lugoj și Roman, pe poziția de Lucrător Depozit. Pentru ocuparea acestor poziții nu este necesară experiența anterioară și nici cunoașterea limbii române. Pentru a aplica, cetățenii ucraineni trebuie să acceseze site-ul cariere.lidl.ro, unde vor găsi toate detaliile necesare în limba ucraineană.

dopomoha.ro: Ce procedură trebuie să urmeze ucrainenii pentru a se angaja în România?

Platforma dopomoha.ro care centralizează resursele colectate pentru nevoile refugiaţilor din Ucraina, a explicat ce procedură trebuie să urmeze cetățenii ucraineni pentru a se angaja în România.

Pentru a se putea angaja în România, ucrainenii nu au nevoie de un permis de muncă. Cetățenii ucraineni care au intrat în mod legal în România și nu au cerut o formă de protecție (de exemplu azilul), pot munci fără să aibă un aviz de angajare. Nu va trebui să obțină o viză pentru a se angaja, potrivit datelor de pe site.

Cei care vor să se angajeze într-un domeniu în care au experiență sau pentru care au studiat și nu au actele necesare (diplome, certificări, atestări) vor da o declarație pe propria răspundere că au avut parte de pregătire sau au experiență în domeniu (una dintre cerințe este să nu ai fapte penale la activ).

Această declarație este valabilă 12 luni, dar se poate prelungi 6 luni sau 1 an, timp în care ucrainenii vor avea toate drepturile și obligațiile prevăzute de legea muncii. Dacă aceștia au studiat medicina, medicina dentară, veterinară, farmacia, arhitectura sau oricare profesie liberală și vor să se angajeze în România, trebuie să aibă actele necesare.

De asemenea, cetăţenii ucrainieni ajunși în România din cauza conflictului armat pot beneficia și de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Condiții pentru accesul refugiaților ucraineni pe piața muncii din România

După dobândirea unei forme de protecție internaţională, cetățenii ucraineni care vor să lucreze în România se pot înregistra în evidențele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă beneficiind astfel, gratuit, de măsurile de stimulare a ocupării, transmite Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul țării noastre nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic. Pentru a beneficia de toate serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul celor nouă luni, cetăţenii ucraineni pot cere acordarea statutului de refugiat.

Printre aceste măsuri: medierea muncii prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; informarea şi consilierea profesională prin care se oferă un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor; formarea profesională; evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în sistem nonformal și informal etc.

Programele de formare profesională asigură, conform legii, iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor aflate în cautarea unui loc de muncă.

Cetățenii ucraineni pot lucra în România în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă, fără a fi nevoie de un aviz de angajare și fără respectarea limitei de nouă luni dintr-un an pentru un contract de muncă, conform regulilor uzual, potrivit firmei de avocatură Dentons

În plus, dreptul de ședere în scop de muncă este prelungit fără a fi necesară obținerea unei vize de muncă de lungă ședere. Cetățenii ucraineni din zona de conflict armat din Ucraina care nu au documente care să ateste calificările lor profesionale sau experiența profesională necesară pentru un loc de muncă pot fi angajați pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu perioade de câte șase luni până la un an, pe baza unei declarații pe propria răspundere care să ateste că (i) îndeplinesc condițiile de calificare profesională și de experiență profesională necesare pentru locul de muncă pentru care urmează să fie angajați și (ii) nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care intenționează să o desfășoare în România. Declarația pe propria răspundere nu se aplică anumitor profesii, cum ar fi medici, dentiști, farmaciști, asistenți medicali generaliști, moașe, medici veterinari, arhitecți etc.

Soluții pe termen mediu și lung

Pentru ucrainenii care vor să rămână pe termen mediu și lung în România, există o serie de oportunități pe piața muncii, care implică atât angajarea la o companie din țară, cât și încheierea unor raporturi de muncă cu entități din Ucraina sau din alte state, în regim de muncă la distanță (remote work), potrivit consultanților de la Deloitte.

Pentru a munci pe piața românească, fără a avea nevoie de un aviz de muncă, cetățenii ucraineni trebuie să încheie un contract de muncă cu normă întreagă cu o companie locală, pentru o perioadă de cel puțin nouă luni într-un an calendaristic.

Totodată, aceștia au posibilitatea de a munci în România, în regim de nomazi digitali, statut reglementat recent de autorități. Viza de nomad digital permite unei persoane fizice să obțină un permis de ședere în țara noastră, în timp ce desfășoară muncă la distanță. Pentru a obține o astfel de viză, principala condiție este ca solicitantul să fie angajat al unei companii din afara țării sau să dețină de mai mult de trei ani o companie înregistrată în afara României.

În ambele cazuri, solicitantul trebuie să obțină o viză pe termen lung de la un consulat al României situat în țara de proveniență  (Ucraina în acest caz), dar în condiții deosebite cererile ar putea fi acceptate de secțiile consulare ale României din alte state.

Persoanele care intră în România în baza unei cereri de azil vor avea acces liber la piața muncii fie în baza permisului de ședere ce confirmă forma de protecție obținută, fie în baza unei adeverințe ce confirmă procesarea cererii (în situația în care aplicația nu este finalizată în trei luni).

Condițiile de acces pe piața muncii trebuie flexibilizate

Așadar, există oportunități de muncă în România pentru cetățenii care sunt nevoiți să își părăsească țara din cauza războiului, fie în cadrul companiilor locale, fie la distanță, pentru entități din alte state, inclusiv din Ucraina, dar reglementările în domeniul imigrării sunt încă rigide și ar trebui flexibilizate, cel puțin pentru astfel de situații. Spre exemplu, soluționarea cererilor de azil ar putea fi accelerată (în prezent termenul este de 30 de zile, dar poate fi prelungit de autorități pe termen nelimitat), iar anumite procese de imigrare pot fi simplificate, cel puțin prin eliminarea cerințelor referitoare la documentele oficiale emise de autoritățile de origine, care în astfel de momente sunt imposibil de obținut. De asemenea, o altă soluție ce merită investigată este fie eliminarea vizei de lungă ședere pentru aceste situații, fie posibilitatea de a solicita viza în România, având în vedere dificultatea de a călători.

În fața unor astfel de provocări, probabil că este un moment potrivit ca Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Muncii să analizeze legislația și procedurile impuse în domeniul imigrării și să ia măsurile necesare pentru a le simplifica. De altfel, cazul României nu este singular – cele mai multe state europene au cerințe similare pentru eliberarea permiselor de muncă pe teritoriul lor pentru imigranți și, cum mulți dintre ucraineni vizează și alte state UE, au apărut deja presiuni pentru simplificarea procedurilor de acceptare pe piața muncii, astfel cum se și discută activarea în regim de urgență a Directivei UE privind Protecția Temporară, care reprezintă de fapt un mecanism menit să înlesnească astfel de situații. În consecință, activarea acestui mecanism în regim de urgență este de dorit, iar măsurile pot fi suplimentate și cu simplificarea regimului aplicabil nomazilor digitali,  dar și cu pași care țin de infrastructura autorităților responsabile cu administrarea proceselor de imigrare.

În concluzie, dat fiind că situațiile excepționale cer măsuri excepționale, statele europene și nu numai trebuie să se mobilizeze să sprijine Ucraina prin orice mijloace, inclusiv prin facilitarea accesului cetățenilor săi pe piața muncii din Uniunea Europeană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.