PNRR: Ministerul Transporturilor trebuie să asigure creşterea traficului feroviar de marfă şi călători cu 25 % până în 2026/Pentru reparaţiile liniilor de tren, statul a alocat mai puţin de 20% din necesar

Ministerul Transporturilor trebuie să asigure creşterea traficului feroviar de marfă şi călători cu 25 % până în 2026, obiectivul fiind asumat prin PNRR, arată un Proiect de Hotărâre de Guvern prin care se aprobă Planul de Acţiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare şi transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport călători şi marfă. Reforma prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Redresare şi Rezilienţă ,,Dezvoltarea infrastructurii feroviare” urmăreşte consolidarea eficienţei şi competitivităţii căilor ferate din România prin creşterea numărului de călători cu 25 % până în 2026 faţă de anul de referinţă 2021 respectiv a celui de marfă cu 25 % până în 2026 faţă de anul 2020. De asemenea sunt menţionate măsuri pentru a creşte utilizarea materialului rulant nou ( n.r care urmează să fie achiziţionat prin ARF) şi transferul călătorilor de la transportul rutier cu microbuze şi autocare la cel feroviar, cu trenuri de navetă. Faţă de obiectivul preluării călătorilor care folosesc microbuze şi autocare, ministerul de resort arată că, transportul feroviar are o competitivitate limitată în raport cu cel rutier care duce la o structură profund  dezechilibrată a modelului naţional de transport : ,,Strategia se bazează pe o analiză comprehensivă a situaţiei actuale a transportului feroviar pe piaţa transporturilor de persoane şi mărfuri, ca efect al evoluţiei în ultimii 30 de ani. Analizele evidenţiază competitivitatea foarte limitată a transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, dar mai ales în raport cu transportul rutier. Aceasta conduce la o structură profund dezechilibrată a sistemului naţional de transport, care se reflectă în cotele de piaţă ale modurilor de transport (cotele modale). Astfel, conform datelor Eurostat, cota modală a transportului feroviar pe piaţa transporturilor terestre este de:

-4,2% în domeniul transporturilor de persoane pe relaţii interurbane (această cotă modală ia în consideraţie inclusiv transportul individual cu mijloace motorizate), respectiv de 21,1% în domeniul transporturilor publice de persoane pe relaţii interurbane;

-21,9% în domeniul transporturilor comerciale de marfă pe relaţii interurbane.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Acest dezechilibru modal al sistemului naţional de transport se reflectă în primul rând în suprasolicitarea excesivă a reţelei rutiere, a cărei capacitate de transport a atins deja niveluri critice pe majoritatea relaţiilor de transport importante (cu consecinţe privind creşterea frecvenţei blocajelor rutiere, limitarea vitezelor de deplasare şi creşterea exponenţială a numărului de accidente cu urmări grave).” Nota de Fundamentare a proiectului.

Ministerul Transporturilor prezintă şi ponderea companiilor de stat în piaţa de transport feroviar :  80 % pentru CFR Călători, poziţie dominantă, respectiv 20 % pentru CFR Marfă, pentru transportul de marfă, considerată o piaţă relativ echilibrată.

Alocările financiare au fost ,,foarte reduse” în raport cu necesităţile de finanţare pentru întreţinerea, repararea şi reînnoirea infrastructurii feroviare, explică Ministerul Transporturilor. Astfel:

• în ceea ce priveşte întreţinerea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit doar 60,3% din necesităţile de finanţare;
• în ceea ce priveşte repararea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit mai puţin de 20% din necesităţile de finanţare;
• în ceea ce priveşte reînnoirea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit mai puţin de 3% din necesităţile de finanţare.

Consecinţa directă a finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă. Aceasta a generat limitarea suplimentară a competitivităţii transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, materializată prin migrarea masivă a clienţilor către transportul rutier.

Printre principalele investiţii în domeniul feroviar se numără:

• Modernizarea a 311 kilometri de linie de tren (Cluj Napoca – Oradea şi Caransebeş – Timişoara)
• Electrificarea a 110 km de cale ferată (Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu)
• Construirea a 12 km de linie nouă de metrou
• Achiziţia a 32 de rame noi de metrou

Trenuri cu hidrogen

Două proiecte sunt planificate a fi operate cu trenuri cu hidrogen, nefiind astfel necesară electrificarea acestora:

• București – Pitești
• Reșița – Voiteni

Termenele limită, ,,Jaloanele” din PNRR pot fi consultate aici.

– Situaţia fondurilor publice alocate în ultima perioadă pentru infrastructura feroviară