PNRR pregătește reducerea și eliminarea de facilități fiscale. Care ar fi efectele în piața IT, unul dintre motoarele economiei românești?

calculator, laptop

Ideea de eliminare a facilităților fiscale în IT nu e o noutate pentru piață – aceste discuții s-au lansat în spațiul public de multă vreme, iar, de curând, chiar ministrul Finanțelor anunța că are în lucru varianta eliminării excepțiilor de la plata impozitului și a contribuțiilor pe venit în domenii precum IT-ul, cercetarea, HORECA. După publicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, mediul de afaceri primește și o perspectiva oficială, care lasă însă loc la interpretări. La Componenta “Reforma Fiscală” (C8), apare în tabelul cu “jaloane” și “eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări)”. Aceasta ar urma să se întâmple până în 2024. Planul mai prevede că modificările se vor implementa după o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal. De subliniat că, deși beneficiază de stimulente, domeniul IT nu este indicat în mod expres în document, spre deosebire de cel al Construcțiilor, pentru care s-a asumat un alt calendar. Contribuția sectorului IT la PIB e undeva la 7% – acesta fiind de altfel unul dintre puținele domenii care au evoluat cu plus chiar și în primul an de pandemie – iar scutirea de la plata impozitului pe venit a fost una dintre măsurile care au impulsionat până acum dezvoltarea firmelor în România. Care ar putea fi efectele renunțării la facilități fiscale pe o piață în care companiile se bat deja pentru angajați?

Calendarul. Măsurile se vor lua în urma unei analize. Reducere și/ sau eliminare de stimulente

Până în trimestrul IV din 2022, Ministerul Finanțelor va efectua, cu sprijinul asistenței tehnice, al serviciilor de consiliere și de consultanță, o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/ legislației fiscale din România astfel încât sistemul fiscal să contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Accentul se va pune pe eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări); contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice. Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.

Pentru 2023, se prevede intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal în vederea reducerii și/sau a eliminării altor stimulente fiscale, “cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil” până în 2024. Noua lege va modifica Codul fiscal prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma revizuirii sistemului fiscal, “pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile”. Aceste modificări vor fi introduse treptat până în ianuarie 2024.

Se elimină, de fapt, scutirile? Dacă da – când?

Sabin Sărmaș, președintele comisiei IT&C din Camera Deputaților (PNL) și IT-ist de profesie, subliniază că planul publicat nu prevede în mod specific eliminarea facilităților pentru acest sector. “Între reformele asumate prin PNRR e menționată într-adevăr eliminarea unor facilități fiscale. Nu se specifică nicăieri care vor fi acestea și de exemplu domeniul construcțiilor este mult mai avantajat decât cel IT. În toate discuțiile avute cu colegii parlamentari, asumarea a rămas mereu aceeași – că nu vom fi de acord cu eliminarea facilităților pentru piața IT. Este un avantaj competitiv pe care România îl are în regiune și trebuie să îl păstrăm. Presiunea pe salarii în industrie este extrem de ridicată, iar eliminarea acestei facilități în acest moment ar sufoca în special companiile cu capital românesc. Sigur că va veni un moment în care aceste facilități vor dispărea, dar trebuie să avem o predictibilitate extrem de bună, de 2-3 ani și să vedem ce punem în loc. O idee foarte bună ar fi să susținem prin măsuri fiscale creativitatea, produsele, inovația și asta nu doar în sectorul IT. Aici este astăzi adevarata competiție globală și inovația aduce mult mai multă valoare adăugată decât IT-ul în sine. Un exemplu în acest sens este compania UiPath”, spune Sărmaș. Acesta completează totuși că 2025 poate fi un termen realist pentru renunțarea la facilități, în condițiile în care se găsește într-adevăr ceva “de pus în loc”, adică măsuri compensatorii care să sprijine dezvoltarea tehnologiei în România.

Scutirea de la plata impozitului pe venit de care beneficiază angajaţii din IT&C reprezintă o sumă cumulată foarte mică faţă de întregul venit pe care industria îl aduce la PIB-ul României, declara, în primăvară, Sărmaş. Scutirile cumulate reprezintă undeva sub la 3% din întregul venit pe care îl aduce la PIB-ul României industria de profil, susține deputatul. Potrivit acestuia, industria IT&C din România aduce anual şase miliarde de euro la Produsul Intern Brut al ţării.

 

Ce beneficii a adus până acum scutirea de impozit pentru firmele IT și pentru dezvoltarea sectorului în România și care ar putea fi efectele anulării acestor facilități?

 

“Riscăm un colaps al acestei industrii”

Bianca Muntean, manager al organizației Transilvania IT Cluster, subliniază că scutirile de la plata impozitului pe venit au ajutat foarte mult companiile de IT și renunțarea la facilități ar afecta semnificativ industria. “Facilitățile au fost decisive pentru dezvoltarea acestei industrii și au reprezentat motivul pentru care România este atât de atractivă pentru investitori. Aceste scutiri au reprezentat și un motiv pentru care forța de muncă din România s-a îndreptat atât de mult spre acest domeniu, iar antreprenorii au fost motivați să înceapă afaceri noi în IT sau să dezvolte afacerile existente, care de altfel au contribuit la PIB-ul României. Sectorul de IT&C a avut în ultimii ani cea mai mare contribuție din perspectiva veniturilor, peste 7,5% din PIB, reprezentând astfel un motor al economiei românești. Avem deja unicorni în România și start-up-uri cu potențial, care ar putea deveni noi unicorni și avem companii de IT românești cu mii de angajați. Practic, un adevărat ecosistem economic creat în jurul acestei industrii, care a luat un avânt extraordinar în ultimii ani”, spune Muntean. Managerul susține că mediul de IT nu a fost informat despre aceste negocieri și nu a fost consultat cu privire la renunțarea la aceste facilități. Deocamdată. “Din păcate, impactul (anulării stimulentelor, n.red.) va fi unul negativ pentru companiile și angajații acestora. Este posibil să vedem afaceri care se închid sau care nu vor mai funcționa la fel, vom vedea salarii reduse, angajări noi mult mai puține, lucruri care vor afecta foarte mult această industrie. Din păcate, vom vedea efecte negative pe termen lung. Trebuie luate măsuri concrete dacă se renunță la aceste facilități, pentru că riscăm un colaps al acestei industrii, cum ar fi sprijinul pentru inovare și digitalizare prin diverse mecanisme create prin consultare cu sectorul IT”, subliniază managerului clusterului IT.

“Revenim la începuturile industriei IT, anii 2000-2005”

Bogdan Herea, CEO și fondator de companie care dezvoltă și produse proprii, anticipează că piața va trece prin schimbări semnificative, dacă se va renunța la facilitățile fiscale existente. “Impactul pe termen scurt va fi migrarea companiile către alte țări care au facilități fiscale. În paralel, se va accelera zona de freelancing și munca de la distanță. Colaboratorii se mută deja în țări cu fiscalite mai bună, cum ar fi Spania sau Portugalia. Pe termen mediu si lung vom vedea o diminuare a valorii adăugate create în România. Nu se va mai dezvolta proprietate intelectuală. Revenim la începuturile industriei IT, anii 2000-2005. Planul Național de Recesiune și Regres – cam așa ar trebui să îl numească”, spune Herea, CEO PitechPlus. Acesta subliniază că Guvernul ar trebui să se concentreze pe educație, care să aducă talent în zona industriei IT. “În momentul de față, lipsesc undeva la 50.000 de specialiști în IT, care ar aduce o infuzie de 2,5 miliarde de euro anual la PIB”, spune Herea.

“Dacă există un calendar clar, firmele se pot adapta”

Facilităție oferite sectorului IT au reprezentat “un factor de diferențiere major față de state similare din Europa Centrală și de Est”, spune Dan Zaharia, fondator Fab Lab Iași, spațiu de co-working și “laborator” pentru proiecte de Tehnologie. Pe de altă parte, managerul conectat la sectorul IT spune că predictibilitatea și țintele clar asumate ar fi esențiale pentru industrie. “Dacă există un calendar clar, firmele se pot adapta. Important e însă ca spirala creșterii salariilor din România să nu ne scoată din lista statelor competitive și să fie compensată cu o creștere a productivității”, completează acesta.

 

Industria IT își face propria analiză

La final de septembrie, Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, spunea că are în lucru varianta eliminării excepțiilor de la plata impozitului și a contribuțiilor pe venit în domenii precum IT-ul, cercetarea, HORECA sau construcțiile. Asociaţia Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) a transmis atunci pentru Economedia că are în derulare un studiu de impact privind scutirea de la plata impozitului pe venit, material ce va fi finalizat până la sfârșitul anului. Conform datelor deținute de asociație, în anul 2020 au beneficiat de scutiri un număr de 103.556 specialiști IT. Reprezentanții ANIS au refuzat să comenteze deocamdată măsurile preconizate după aprobarea PNRR, până la finalizarea studiului care va pune cifrele pe masă.

 

 

 

Foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.