Podul peste Dunăre de la Brăila, ridicat de italieni și japonezi, este totuși întârziat de români, adică de CNAIR care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de antreprenor, a decis definitiv, Curtea de Apel București (CAB). Prin sentința din 15 noiembrie 2022, CAB a acordat constructorului Astaldi (WeBuild) o extensie de timp de 193 de zile și a obligat Compania de Drumuri să plătească antreprenorului despăgubiri de aproape 29 de milioane de lei pentru că i-a întârziat graficul de proiectare și execuție. Practic, pe baza deciziei CAB, constructorul nu mai este obligat să termine la termenul asumat 20 decembrie, termen pe care era imposibil să-l respecte după cum Economedia a explicat aici. Întârzierile nu sunt doar la drumurile de legătură, ci și la asfaltarea tablierului metalic de 2 kilometri.
În tot acest timp, CNAIR aștepta o „minune” din partea constructorului italian, care s-a angajat în fața ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu să termine lucrarea la termenul asumat. Invitat la Digi24 să comenteze situația Podului de la Brăila, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu a spus că doar printr-o „minune” se mai deschide Podul: „Dacă nu se întâmplă ceva minunat în această o lună și jumătate, șansele sunt foarte mici. Șansa ține de modul în care antreprenorul înțelege să se mobilizeze. Nu este o minune dumnezeiască ci una făcută de oameni, dacă se mobilizează”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Tip soluție: Schimbat total
Soluția pe scurt: Admite în parte cererea expertului contabil de majorare a onorariului de expert. Majorează onorariul expertului contabil de la 4.000 lei la 8.000 lei. Respinge apelul declarat împotriva încheierii de şedinţă pronunţate la data de 26.11.2020, ca nefondat. Admite apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 150/26.01.2021. Schimbă în tot sentinţa civilă atacată. Admite cererea de chemare în judecată. Constată că reclamanta este îndreptăţită să beneficieze de o extensie a perioadei de execuţie de 193 de zile. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 28.808.369,4 lei, reprezentând valoarea pierderilor şi a profitului nerealizat. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 576.167,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru – efectuate în primă instanţă. Obligă intimata la plata către apelantă a sumei de 296.092 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 288.083,7 lei – taxă judiciară de timbru, 8.300 lei – onorariu expert în construcţii şi 8.000 lei – onorariu expert contabil. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 15.11.2022. Document: Hotarâre 1711/2022 15.11.2022”.
Cu două săptămâni înainte de intrarea în iarnă, când lucrările de asfaltare depind de vreme și sunt interzise de la anumite temperaturi, Astaldi (Italia) nici măcar nu a început lucrările de hidroizolație (etapă premergătoare așternerii covoarelor asfaltice) pe tablierul de 2 kilometri, întârziere care arată că nu a fost depășit blocajul privind optimizările propuse de antreprenor.
Ritmul de lucru nu este suficient nici pe drumurile de acces, arată fostul secretar de stat (mandatul Cătălin Drulă).
„Este cert: podul peste Dunăre de la Brăila nu se deschide în 2022 și se transformă într-un ”muzeu” în aer liber de 450 de milioane de euro. Imaginile din ultimele zile ne arată că vizita lui Sorin Grindeanu din octombrie la pod a fost doar un foc de paie. A trecut o lună de vreme perfectă, însă progresul în teren este insesizabil. Pe podul propriu-zis nu vedem nicio urmă de hidroizolație, semn că neînțelegerile contractuale cu constructorul continuă. Pe drumul de legătură spre Smârdan fără de care nu se poate deschide circulația pe pod a rămas doar dâra de asfalt așternută ceaușist în ziua vizitei ministrului. La cum se mișcă azi lucrurile în teren, șansele de a beneficia de această conexiune modernă, rapidă și sigură între Moldova și Dobrogea în prima jumătate a lui 2023 sunt extrem de mici. Coaliția anti-dezvoltare PSD-PNL ne demonstrează cu fiecare ocazie că nu îi pasă de bunăstarea cetățenilor, ci doar despre propriile privilegii”, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
La începutul lunii octombrie, pe șantier, Astaldi prezenta ministrului Grindeanu un grafic de lucrări prin care se angaja să termine lucrările pe 19-20 decembrie (detalii aici). Ulterior, ministrul Grindeanu anunța în Parlament că Astaldi a crescut mobilizarea, însă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu (PNL) avertiza că podul nu poate fi deschis la termen.
Stadiul fizic de execuție este de 82,27%, potrivit raportului CNAIR. Compania nu precizează, însă, și procentul separat pentru drumurile de legătură fără de care podul nu poate fi deschis circulației. Spre comparație, primul lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești este la 93% stadiu fizic de execuție și un termen estimat de inaugurare 15 decembrie.
În plus, testele de rezistență, statice și dinamice și procesul de recepție efectivă vor fi mult mai complexe și vor dura mai mult, spre deosebire de cele pentru Lotul Sibiu – Boița care include un viaduct de peste 600 metri lungime.
Lucrările pentru podul cu o lungime de 2 kilometri au început efectiv în primăvara anului 2019. Investiția de aproximativ 500 milioane euro presupune și amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.