Premierul, cuvinte de laudă la adresa soluțiilor guvernului: „România își menține ritmul de dezvoltare, în ciuda contextului dificil la nivel european”/ Între timp, realitatea: Inflația continuă să crească puternic și România se confruntă cu riscul de a intra în recesiune

Inflatie

Cuvinte de laudă la adresa guvernului. Premierul Nicolae Ciucă afirmă că soluțiile pentru susținerea economică și protejarea cetățenilor dau roade, în contextul în care investițiile străine cresc, iar Comisia Europeană revizuiește în sus prognoza privind creșterea economică. Însă premierul nu menționează și partea mai puțin roz a economiei românești, cum ar fi o inflație uriașă, încă în creștere, creșterea constantă a dobânzilor, un deficit de cont curent dublu și o datorie externă din ce în ce mai mare.

Premierul transmite că investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu peste 50 la sută în primele cinci luni ale anului, față de aceeași  perioadă a anului trecut, ajungând la un total de peste 3,7 miliarde de euro, potrivit unui raport BNR.

„Încrederea investitorilor străini în capacitatea României de a-și dezvolta economia într-o perioadă marcată de crize multiple reprezintă unul dintre pilonii de bază ai politicilor Guvernului, alături de absorbția fondurilor europene și de investițiile naționale fără precedent în ultimii 30 de ani”, a scris Nicolae Ciucă.

Însă premierul a uitat să menționeze și celelalte aspecte ale raportului BNR, care denotă faptul că România nu este într-o situația economică la fel de bună pe cât o fac guvernanții să pară. 

Potrivit BNR, deficitul de cont curent al României a ajuns la 10,23 miliarde euro, în primele cinci luni ale acestui an, de aproape două ori mai mare ca în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la 5,68 miliarde euro.

În același timp, datoria externă totală a României a crescut în primele cinci luni, cu 2,66 miliarde euro.

Un alt aspect cu care premierul se laudă este faptul că CE a revizuit estimările de creștere economică pentru România, estimând în prognoza de vară un avans de 3,9% în anul 2022, în sus comparativ cu estimarea din primăvară de 2,6%. 

Însă tot un lucru pe care permierul l-a omis este faptul că și inflația va fi mai mare, de 11,1% în acest an, comparativ cu estimarea anterioară de 8,9%.

Reamintim că, în luna iulie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1%, de la 14,5% în luna mai, potrivit datelor publicate marți de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari scumpiri au avut loc la gaze, de 89,5%, ulei, de 49%, și cartofi, de 42,18%.

Iar vârful inflației va fi atins în al treilea trimestru al acestui an.

„Vârful de inflaţie va fi atins probabil în trimestrul trei. Scenariul nostru principal pe care l-am publicat în primăvară vorbea despre un vârf în lunile iunie, iulie, dar aveam şi un scenariu al doilea, de risc, cu multe elemente care ar fi presupus riscuri suplimentare. Din păcate s-a materializat acel scenariu. Toate riscurile pe care le-am pus, de la preţurile la combustibil, la materii prime, în creştere pe plan mondial, o perioadă agricolă cu anumite dificultăţi, continuarea războiului din Ucraina şi alte câteva pe plan intern s-au materializat şi, în consecinţă, vârful din trimestrul acesta se mută probabil în trimestrul al treilea”, a explicat marţi Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, la Digi24.

Totodată, intrarea României în recesiune este un scenariu foarte probabil. L-a menționat inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recent, care a afirmat că „probabil că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai în România, ci și în lume”.

Și Dan Suciu a menţionat că recesiunea este un scenariu luat în calcul arătând, totodată, că avansul economic din primul trimestru, care a depăşit aşteptările, s-a bazat pe o creştere semnificativă a consumului, probabil pe baza economiilor realizate în pandemie.

„Recesiune este foarte probabil un scenariu pe care îl luăm în calcul dar pe care încercăm să îl evităm. Creşterile de preţuri la energie au, cum spunea şi guvernatorul, un dublu efect. Atât un efect recesionist dar şi un efect inflaţionist. Ceea ce creează mari probleme în a gestiona un subiect de asemenea complexitate prin decizii de politică monetară dar şi prin politici fiscal-bugetare. Acestea sunt presiunile şi provocările în acest moment, greu de cuantificat şi greu de prognozat în linii concrete, simpliste, care ajută la înţelegerea situaţiei. Dar situaţia are complexitatea ei şi în consecinţă e foarte greu de tradus în termeni foarte simpli”, a subliniat Dan Suciu.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *