Premierul Marcel Ciolacu l-a criticat marți pe ministrul Energiei că nu s-a gândit la stocare, atunci când România a planificat investiții în regenerabile, deși nu este clar la care ministru a făcut referire. Piața de energie din România este extrem de tensionată în aceste zile, deoarece pe timpul zilei fotovoltaicele produc în exces și România exportă, în timp ce la orele de seară când dispare soarele producția internă nu acoperă consumul din cauza secetei (râurile și lacurile de acumulare nu mai alimentează hidrocentralele), așa că România este obligată să importe scump.
„Vă spun cinstit: nu e suficient să fii ministru sau prim-ministru. Când vezi că ai fonduri europene de miliarde de euro pentru zona de investiții în energie verde, îți strângi specialiștii și faci niște calcule: ce putere instalată va fi, cât va produce România într-un an, în cât timp ajung la maturitate aceste proiecte. Am ajuns pe energie verde să fim printre fruntașii producători din Europa, depășim cred reactoarele de la Cernavodă. Păi măi, domn ministru, când ai declanșat aceste programe prin PNRR, prin proiecte naționale, prin fondul de modernizare, mintea ta n-a putut gândi că îți trebuie zonă de stocare și că România are o interconectare mare de altfel la nivel european de aproape 30% și că vei produce când va fi vânt și soare mai mult decât consumi? Cu energia de la nuclear avem ce face, că e energie de bandă. Avem cel mai bun mix energetic din Europa. Dar când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare, nu ne-a dus capul. Cel mai rău în administrație și cel mai mult mi-e frică de hărnicia prostului”, a declarat Marcel Ciolacu.
Marți, la prânz, România produce 6.200 MW și consumă 7.600 MW, rezultând un deficit de 1.400 MW care se importă. Producția locală este asigurată, în această ordine, de Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentralele pe gaz, termocentralele pe cărbune și de panourile fotovoltaice. Cărbunele, unde ministrul Energiei Sebastian Burduja vrea să pornească noi capacități care fuseseră trecute în rezervă, are 1.124 MW.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Actualul ministru al Energiei pune situația prețurilor uriașe din piață pe seama contextului meteorologic și regional. Practic, avem prețuri mari pentru că toată regiunea le are. „E important să avem interconexiuni cu țările vecine. S-a dus vestea că că importurile duc la creșterea prețurilor, este un neadevăr. De exemplu există lucrări ample de intervenție pe partea ungară de la Paks până la stația de pe graniță, Ele nu au putut fi amânate. Avem capacitate mai mică de import din ungaria. Pe acest flanc estic avem prețuri mai mari, în Ungaria sunt prețuri mai mari decât în România. Dar și în Bulgaria și în Polonia”, a precizat ministrul pentru Economedia.
Acesta a mai spus, pentru Economedia.ro, că nu există elemente de a crede că nivelurile uriașe de preț au fost atinse datorită speculațiilor din piață. „Am întrebat OPCOM (operatorul pieței de energie – n.r.) dacă sunt elemente speculative și au spus că nu sunt. Cei care ofertează la vârful de seară câștigă mai mulți bani pe care statul îi impozitează. Și traderii sunt impozitați”, a arătat Burduja.
Actualul ministru al Energiei este liberalul Sebastian Burduja, numit în iunie 2023. El a fost precedat de liberalul Virgil Popescu, care a deținut mandatul din 2019.
Amintim că Ministerul Energiei condus de Burduja anunțase deja că pregătește o schemă de ajutor de stat cu buget de jumătate de miliard de euro pentru a finanța investiții în stocare de energie.
Ministrul Sebastian Burduja a declarat la o conferință organizată de Asociația Energia Inteligentă că necesarul de stocare al României este de 4.000 de MWh, conform datelor furnizate de dispecerul din cadrul Transelectrica.
Recent, Sebastian Burduja a declarat:
„Am introdus stocarea pe agenda ministerului energiei imediat după preluarea mandatului de ministru și constant am arătat ca e prioritatea zero a sectorului energetic național.
În ultimul an:
– Din PNRR am alocat 80 milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipăm că vom încheia contracte pentru 1800 MW stocare. Proiectele sunt în evaluare și anticipăm semnarea contractelor în septembrie a.c. Este un apel pe care l-am salvat și reluat prin discuții succesive cu Comisia Europeană, susținând constant că nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renunțarea la această investiție din PNRR.
– Din Fondul pentru Modernizare avem pregatită o nouă schemă de finanțare, de până la 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane pentru anul acesta și anul viitor, care vor însemna încă minim 3000 MW stocare – urmează să lansăm în toamna aceasta, imediat după obținerea aprobărilor de la Comisia Europeană.
– În cele două apeluri care sunt deschise in acest moment, tot din Fondul pentru Modernizare – productie energie cu și fără autoconsum — am acordat in premieră 10% punctaj suplimentar pentru stocare (total buget 815 milioane euro) și estimăm că vom pune în funcțiune încă cel puțin 500 MW stocare prin aceste apeluri.
– În programul Electric-Up 2 – buget 450 milioane lei – am introdus în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% acordăm punctaj în plus (10%).
În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem, inclusiv prin aceste finanțări, capacitați de stocare de cel puțin 2500 MW, iar până în 2026 să depășim 5000 MW. Țintele acestea sunt aliniate cu recomandarile si analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de 4000 MW.
Nu în ultimul rând, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpustești și susținem constant acest tip de investiții, care vor asigura servicii esențiale pentru sistemul energetic național”.