Sursa foto: Dreamstime
România are nevoie de un nou acord cu Comisia Europeană pe deficitul bugetar, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Surse guvernamentale transmit că țara noastră a obținut clemență timp de 3 ani pentru a aduce deficitul sub ținta de 3%, dar ar dori să obțină încă 3-4 ani suplimentari. „Cel puțin 3 ani avem obținuți. Am putea avea încă 3-4 ani, alții au 6-7”, afirmă sursele.
Amintim că, începând cu anul 2019 deficitul bugetar al României depășește constant limita de 3%, ceea ce înseamnă că țara se află sub procedură de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce poate avea consecințe negative privind accesarea fondurilor europene de către România, după cum spun economiștii. O analiză detaliată AICI.
Comisia Europeană a avertizat recent România, în raportul Semestrul European, că deficitul bugetar a ratat anul trecut ținta stabilită de Guvern și cel mai probabil și în acest an va fi mult mai sus, ceea ce va afecta și deficitul de cont curent și îndatorarea externă și ar putea face ca România să fie vulnerabilă la schimbările de opinie ale investitorilor. Comisia mai avertizează că România este predispusă la efectele de contagiune din Germania și Italia, de a căror economie este foarte dependentă. Instituția mai arată că pachetul de consolidare fiscală adoptat recent va fi de ajutor, reprezintă un pas în direcția corectă, dar este insuficient, este nevoie de mai mult.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consolidarea fiscală s-a oprit în 2023, arată instituția. Se estimează că obiectivul de deficit de 4,4% din PIB stabilit în programul de convergență pentru 2023 (care a fost, de asemenea, obiectivul stabilit de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv) a fost ratat cu mult.
Anul trecut, Comisia a estimat că deficitul public general a ajuns la 6,3% din PIB în termeni ESA, ceea ce reprezintă aproximativ același nivel ca în 2022.
Acest lucru s-a datorat, în principal, cheltuielilor publice ridicate, în special pentru transferurile sociale, parțial din cauza măsurilor pentru a face față consecințelor crizei energetice (deși costul a fost parțial compensat de veniturile excepționale ale companiilor producătoare de energie). În plus, veniturile publice au fost mai mici decât se preconiza din cauza activității economice mai slabe.
Comisia susține astfel că „nu au fost luate măsuri suficiente pentru a rezolva problema deficitului bugetar ridicat”.
Conform Comisiei, riscurile la adresa sustenabilității fiscale sunt scăzute pe termen scurt, dar medii pe termen mediu și lung.